Suicide – Versuri.pro

Alternosfera - Oriental Monk

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Ţinteşte-n a mea răsuflare
Cântă-mi ceva de leagăn s-adorm
Încarcă-mi un glonţ în pistoale
Priveşte-mă cum tâmplele-mi zbor.
Sunt secat
Gânduri goale
Disperat în pat eu zac
Gloanţe-ncărcate-n pistoale
Armele tac până trag.
Oare
Ce fac e o încercare
Să scap de-al meu rol
Uite
Nebunia iar mă rupe
Ratat jucător

Maria Butaciu - Someș, Eu Te-Aș Întreba

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Someș, eu te-aș întreba, Someș,
De mai am vreun bine-ori ba, Someș, Someș,
De n-am bine, numai rău, Someș,
Să m-arunc în valul tău, Someș, Someș.
De rugină pietrelor, Someș,
Și mâncare peștilor, Someș, Someș,
Rugină la pietricele, Someș,
Și mâncare la grindele, Someș, Someș.

Cântece de munte - Râpa

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

1. La marginea pantei abrupte
La un han s-a oprit un străin
(Era trist și avea hainele rupte, oooo
Și pe masă o cană cu vin)(x2)
2. Un străin ce-nconjoară (azi) pământul
Stai la mine, rămâi doar un ceas
(Să te-ntorci înapoi nu ai unde, oooo
Înainte să mergi ți-a mai rămas)(x2)
3. Mi-amintesc de o vară fierbinte
De-o pădure cu muguri pe ram
(Mi-amintesc de prieteni și de iubită
Și de-o casă cu mama la geam)(x2)
4. Am ajuns la un mal pe o stâncă
Să-mi înec tot amarul nu pot
(Și mă-ntreb dacă apa este adâncă
Să mă-nec azi cu jale cu tot) (x2)
5. Mi-a răspuns ridicându-se-agale
Avea ochii plini de lacrimi și dor
(„Mulțumesc pentru vinul măriei tale
Eu mă duc azi la râpă să mor”) (x2)
6. Acum plâng și nimeni n-aude
Trec printre oameni socot
(Înainte să merg nu am unde
Înapoi să mă-ntorc n-are rost) (x2)

Sorin Cerin - Apa Disperării

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Zeii Dorințelor,
dezgoliți de Iluziile Vieții și Morții,
își caută ștreangurile,
Adevărului Absolut,
pentru a se sinucide,
înainte ca să se lumineze,
Ziua nedumerită,
de propria ei Goliciune,
atât de căutată,
de Orgoliile lascive,
ale Compromisurilor,
pe care nu ar mai da,
Nimeni Nimic,
dacă ar afla,
calitatea Mocirlei,
Non-Sensurilor Existenței,
în care ne-am întrupat,
Amintirile Viitorului,
pentru ca Destinul olar,
să făurească din noi,
cănile de pustiu,
din care să-și bea Apa Disperării,
Fericirea.