suflet pereche versuri – Versuri.pro

Daniel Vişan-Dimitriu - Suflet Pereche

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Oftează, se întoarce şi închide,
cu un oftat ce se aude-n noapte,
o uşă grea ce-ndată s-ar deschide
la şuierul venit din miazănoapte.
Îi ştie drumurile şi semnalul
cu care îşi anunţă el venirea
atunci când, înspre casă, -ndeamnă calul
s-alerge, să-şi încheie bejenirea.
E-o iarnă grea şi nu mai au provizii
cu care să răzbească-n primăvară,
în casa lor ascunsă-ntre molizii
din valea ce din marii munţi coboară.
El a plecat, de-acum sunt două zile,
şi iată, vine noaptea, iar în munte
zăpada, frigul, drumuri instabile,
chiar cei mai duri n-ar vrea să le înfrunte.
Priveşte spre icoana din perete
şi se întreabă de-ar ajunge oare
aceeaşi rugăciune să repete,
sau muntelui să-i ceară îndurare.
Începe să adune din unghere
în rucsac, tot ce poate să încapă
şi le aşează, toate, la vedere,
să ştie că ce-i trebuie, nu-i scapă.
Aruncă încă două lemne-n vatră
şi se aşează tristă, gânditoare,
eauzind nici câinele ce latră
în albul iernii reci, necruţătoare.
Aşteaptă să se facă iar lumină
să meargă după el, căci nu mai poate
să mai aştepte omul ei să vină:
în casa ei e-acum singurătate.
Iar timpul trece greu atunci când teama
şi neputinţa îţi pătrund în suflet,
iar gânduri negre parcă ar da iama,
şi-apar când nu te-aştepţi, dintr-un răsuflet.
E pregătită, trebuie să doarmă,
să fie odihnită-atunci când, mâine,
în spate cu rucsacul şi o armă,
va colinda prin munţi: doar ea şi-un câine.
Lumina stranie a lunii pline
înlocuieşte focul ce se stinge,
dar n-ar putea înlocui destine,
sau flacăra iubirii, de-ar atinge.
Când noaptea se petrece în tăcere
iar noii zori se-aştern pe-a nopţii umbră,
un suflet chinuit din încăpere
se scutură de-o viziune sumbră.
Adună totul, iese, -nchide uşa,
îşi face cruce, apoi se îndreaptă
spre poartă şi hrăneşte căţeluşa
ce o priveşte blând şi o aşteaptă.
Se pierd curând pe drumul dinspre munte,
pe sub molizi bătrâni ce se apleacă,
pictând în stratul alb câte-un grăunte
din sacul plin de urme ce-o să facă.
E sigură că el e la strâmtoare,
dar că trăieşte şi că o aşteaptă,
că suferă, se chinuie, îl doare,
şi numele i-l tot repetă-n şoaptă.
Şi nu se-nşeală: vede-n depărtare,
spre ceruri îndreptându-se-ntr-o rugă,
şuviţe negre dintr-un foc la care
el s-a-ncălzit, ascuns într-o văiugă.
Aleargă într-un suflet şi-l zăreşte
săpând într-un troian, de unde scoate
samarul cu bucate ce-l găseşte
rămas la calul ce-a murit, pe spate.
A fost o avalanşă, busculadă,
ce l-a surprins pe drumul spre pădure
cu pietre, buturugi şi cu zăpadă
ce l-a făcut tot iadul să îndure.
E bine, rănile nu-i sunt prea grave,
şi-n supărarea ce-are-n ochi gravată
apar, treptat, două luciri firave,
iar inima-i, din nou, e invadată
de bucuria mare ce urmează
o viaţă de iubire ocrotită.
O ia în braţe, strâns, iar ea oftează:
-Ne-om descurca! Acum, sunt liniştită!.
Daniel Vişan-Dimitriu
(Din vol.”Zece”)

Sorin Copilul De Aur - Suflet Pereche

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Suflet pereche vreau să-mi fii
Să ne iubim ca-n prima zi
Suflet pereche să-mi rămâi
Tu ești iubirea mea dintâi. x2

Iubesc femeia care mă iubește
Îmi doresc femeia care mă dorește
Cu suflet bun și cu vorbe bune
Cu ea m-aș duce la capăt de lume. x2

Suflet pereche vreau să-mi fii
Să ne iubim ca-n prima zi
Suflet pereche să-mi rămâi
Tu ești iubirea mea dintâi. x2

Nu voi lăsa nimic să ne despartă
Să ne distrugă dragostea curată.
Dacă greșesc, îmi cer mii de scuze
Tu să mă ierți cu săruturi pe buze. x2

Suflet pereche vreau să-mi fii
Să ne iubim ca-n prima zi
Suflet pereche să-mi rămâi
Tu ești iubirea mea dintâi. x2

Tu ești stăpâna sufletului meu
Și nu mă satur de sărutul tău
Nici o comoară din toată lumea
Nu valorează cât inima ta. x2

Suflet pereche vreau să-mi fii
Să ne iubim ca-n prima zi
Suflet pereche să-mi rămâi
Tu ești iubirea mea dintâi. x2

Adriana Antoni - Suflet Pereche

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Sufletul pereche.
Tu îmi ții de foame, tu îmi ții de sete, ești sufletul meu pereche
Nu avem mulți bani și nu avem prea multe, doar iubirea cât un munte
Tu îmi ții de foame, tu îmi ții de sete, ești sufletul meu pereche
Dacă în lumea asta toate sunt de vânzare, doar iubirea preț nu are.
Jur că nu aș fi crezut să țin la cineva așa de mult
La câte am renunțat căci te iubesc cu adevărat
Nu mai vreau bogății îmi ajunge dacă în brațe tu mă ții
Vreau doar să ne iubim, sub cer liber de-ar fi să dormim.
Tu îmi ții de foame, tu îmi ții de sete, ești sufletul meu pereche
Nu avem mulți bani și nu avem prea multe, doar iubirea cât un munte
Tu îmi ții de foame, tu îmi ții de sete, ești sufletul meu pereche
Dacă în lumea asta toate sunt de vânzare, doar iubirea preț nu are.
Aveam de gând și eu să strâng averi să fac ceva al meu,
Poate e de folos, dar să iubești e mai frumos, mult mai frumos
Dragostea n-are preț, pe tine te-aș iubi și zece vieți,
Să nu am ce mânca, cu un sărut de-al tău m-aș sătura.
Tu îmi ții de foame, tu îmi ții de sete, ești sufletul meu pereche
Nu avem mulți bani și nu avem prea multe, doar iubirea cât un munte
Tu îmi ții de foame, tu îmi ții de sete, ești sufletul meu pereche
Dacă în lumea asta toate sunt de vânzare, doar iubirea preț nu are.
Poate trăim mai mult, hrănindu-ne cu-n zâmbet și un sărut
Sunt mai lungi zilele, trăind numai din dragoste, din dragoste
În piept inima mea e însetată de iubirea ta
Vreau doar să ne iubim sub cer liber de-ar fi să dormim