Profethu - Propriu-Mi Lider

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Căutând o cale de a evada din cușca denumită sistem,
Realizezi că ești supus unui ereditar blestem.
Te chem să protestezi la fel ca mine, ridică fruntea sus,
În plus, să le dovedești și lor și ție că nu sunt cu nimic mai presus.
Te-ai opus poate în privința Constituției,
Poate în ’89 ai fost în Piața Revoluției.
Toate astea le știi doar tu, căci stau ascunse în ego,
Poate de asta refuzi să devii o simplă piesă dintr-un lego.
Ai 16 ani de școală, ești zilier pe șantier,
Observi că poți să te ștergi la c*r cu diploma de inginer.
Ai vrea să poți să ții la cineva fără să fii ținut din scurt,
Ai să poți, dar tu nu poți, tu n-ai putut de la început.
Ai vrea să ai ce n-ai avut, dar ți-ai dorit de când te știi,
Oare de ce revii și spui matur: „Hai să nu fim copii!”
Dacă ai trăi și ai gândi după concepțiile proprii,
Ți-ai conduce singur viața fără decepții sau fobii.
Sunt un om liber cu concepțiile proprii,
Sunt propriul meu lider, nu am decepții sau fobii.
Am învățat să nu cer, să nu sper sau să evit snobii,
Realizez că sunt singur pe Terra, deci n-am de cine să mă apropii.
Sunt un om liber cu concepțiile proprii,
Sunt propriul meu lider, nu am decepții sau fobii.
Am învățat să nu cer, să nu sper sau să evit snobii,
Realizez că sunt singur pe Terra, deci n-am de cine să mă apropii.
Încerci să uiți de trecut, să privești doar spre viitor,
Dar perspectivele sunt nule, iar consecințele te dor.
Nu ai de ce să te agăți, nu ai speranțe, nu ai vise,
Și fără toate astea nu există nici țeluri atinse.
Dar promise ți-au fost și binele și viața parcă,
Acum trăiești, e adevărat, în schimb doar răul te încearcă.
Cerșești pentru a mia oară un destin mai bun și tu,
Ești refuzat încă o dată, reacția e normală: Pftu.
Sufletul se întunecă, la fel privirea și gândirea,
România fumegă, avem în față amintirea
Unei țări pierdută undeva în Balcani,
Între religii și popoare, plecându-și fruntea spre vitani.
Au trecut ani, avem ochii tot în pământ,
Suntem conduși de către alții, nu deținem discernământ.
Nu-s vorbe-n vânt, jur pe tot ce am mai sfânt,
Cât timp încă mai sunt în viață, o să vă înfrunt.
Sunt un om liber cu concepțiile proprii,
Sunt propriul meu lider, nu am decepții sau fobii.
Am învățat să nu cer, să nu sper sau să evit snobii,
Realizez că sunt singur pe Terra, deci n-am de cine să mă apropii.
Sunt un om liber cu concepțiile proprii,
Sunt propriul meu lider, nu am decepții sau fobii.
Am învățat să nu cer, să nu sper sau să evit snobii,
Realizez că sunt singur pe Terra, deci n-am de cine să mă apropii.
Sunt un om liber cu concepțiile proprii,
Sunt propriul meu lider, nu am decepții sau fobii.
Am învățat să nu cer, să nu sper sau să evit snobii,
Realizez că sunt singur pe Terra, deci n-am de cine să mă apropii.
Sunt un om liber cu concepțiile proprii,
Sunt propriul meu lider, nu am decepții sau fobii.
Am învățat să nu cer, să nu sper sau să evit snobii,
Realizez că sunt singur pe Terra, deci n-am de cine să mă apropii.
Sunt un om liber, sunt propriul meu lider.
Sunt un om liber, sunt propriul meu lider.

snoobi – Versuri.pro

Profethu - Propriu-Mi Lider