I.
Cârduri-cârduri ciori de toamnă
Pleacă..
Desfrunzite crengi de arbori
Pe subt vifor se apleacă..
Cârduri-cârduri ciori de toamnă
Pleacă..

II.
Boi şi vaci cu răget umple
Valea..
Ceaţa peste deal s-aşterne,
Cum pe sufletul meu jalea..
Boi şi vaci cu răget umple
Valea..

III.
Ninge! ninge!.. Alb e satul
Ninge!..
Ca un cântec de iubire
Soarele în nori se stinge..
Ninge! ninge!.. Alb e satul
Ninge!..

IV.
Câinele sub şoprul putred
Urlă..
Rar o cucuvaie ţipă
Într-o dărâmată turlă..
Câinele sub şoprul putred
Urlă..

V.
În odaie e o pace
Sumbră..
Greierii – artişti tomnatici –
Au tăcut, pitiţi în umbră..
În odaie e o pace
Sumbră..

VI.
Dogoresc cărbunii-n sobă
Roşii..
Când şi când de prin coteţe
Aud cum zvonesc cocoşii..
Dogoresc cărbunii-n sobă
Roşii..

VII.
Iar urâtul, – vechi tovarăş, –
Vine..
Şi în linişte s-aşează
Pe-ale inimii ruine..
Iar urâtul, – vechi tovarăş, –
Vine..

VIII.
În pustiul meu de gânduri
Caut..
Pe la uşă vântul cântă,
Ca un solo spart de flaut..
În pustiul meu de gânduri
Caut..

IX.
Răzvrătit mereu de grele
Patimi..
Îmi simt tinereţea dusă,
Îmi simt ochii plini de lacrimi,
Răzvrătit mereu de grele
Patimi..

X.
Prins de zid, în taină bate
Ceasul..
Şi-mi măsoară insomnia
Şi durerea cu compasul..
Prins de zid, în taină bate
Ceasul..

XI.
Şi-aţipind pe mâini cu fruntea,
Dulce..
Despre ziuă vine somnul
Peste gene-mi să se culce..
Aţipind pe mâini cu fruntea,
Dulce..

XII.
Necurmat afară ninge,
Ninge!..
Vai de vetrele în care
Focul nu mai e, se stinge..
Necurmat afară ninge,
Ninge!..