sfarsitul vietii – Versuri.pro

Rainer Maria Rilke - Livezi XLIV - 3

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Urcându-și sevele în capilare,
bătrânii-i vor simți curând dogoarea,
anul prea aspru care n-or să-l urce,
și care-n ei vor pregăti plecarea.
Al lor trup (atacat de elanul
firii crude, ce pare oarbă
la faptul că arterele mai beau
dar nu suportă forța care-mbată).
refuză mult prea brusca aventură;
încearcă adaptarea, dar neîncrezător,
găsește un alt mijloc, mult mai ușor,
pământului acceptă împăcat să se supună.

George Gordon Byron - Eutanasia

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Când Timpu-aduce într-o clipă
Somn fără vis celui plecat,
Uitare! Blânda ta aripă
Tu să ţi-o mişti peste-al meu pat!
Să n-am la cap amici sau rude
Bocind sau nu că sunt lovit:
Nici fete-având genele ude
Părând c-au sufletul zdrobit.
Ci-n pace să mă-nghită glia,
Fără aceşti îndoliaţi:
N-aş vrea să tulbur veselia,
Să plângă-amicii înfioraţi.
Oftatul de-ar putea Iubirea
Să-l curme blând, că nu-l suport,
Îşi va vădi la urmă firea
În ea că-i vie, în el că-i mort.
De-ai fi, O, Psyche, la vedere
Mereu senină, ai răzbi:
Uitând de chin şi neplăcere,
Chiar şi Durerea ţi-ar zâmbi.
Dar e-n zadar? Căci Frumuseţea
E ca un aer expirat;
Plânsul femeii şi tristeţea
Te fac să nu mai fi bărbat.
Deci vreau să mor de toţi departe
Fără regret, căci oameni mii
N-au fost deloc zdrobiţi de Moarte,
Durerea trece sau n-o ştii.
Să mori, să pleci în larga zare!
Cum pleacă toţi, c-aşa-i sortit!
Ca un nimic am fost îmi pare
Şi-n viaţă apoi nefericit!
Ai avut zile bune-o mie
Şi multe, multe bucurii?
Orice-ai fi fost, spun cu tărie,
E mult mai bine să nu fii!

Georg Trakl - La Moartea Unei Bătrâne

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

La ușă-ascult cu groază deseori
Și intru, simt că fuge cineva.
Pe lângă mine ochii-i visători
Privesc de parcă-aiurea m-ar vedea.
Și ghemuită-ascultă ea, pe când
Departe obiectele din jur îi par.
La geam aude-un zvon și tremurând
Ca un copil fricos ea plânge iar.
Prin părul alb sleită-și trece mâna rar
Și-ntreabă cu ochii stinși: Să plec mi-e dat?
Și aiurează: Candela pe altar
S-a stins! Tu unde pleci? Ce s-a-ntâmplat?

Emily Dickinson - Moartea

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Cum nu mă puteam opri să răsuflu, / Moartea, într-o noapte, / A oprit caleașca ... →