Strofa I
Mi-aduc aminte de copilărie
Încercam să învăț, să iau note bune
Să fiu cineva în această lume
Zi de zi puneam versuri pe hârtie
Vroiam să cânt ca lumea să mă știe
Da’ mi-am dat seama că nu era bine
Nu știam ce se întâmpla cu mine
Învățam, da’ pasiunea era muzica
Eram îndrumat de gândul că o a fiu cineva
Era ceva aiurea, era o chestie ciudată
La 14 ani cântam deja pe stradă.

Refren *2
Stai puțin că nu-i chiar așa
Trebuie să-ți asculți inima
Da’ să nu faci ce zice ea
Ascultă aici ce spun
Că poate am dreptate acum
Să n-o iei pe scurtătură
Că scurtătura-i dură.

Strofa II
Era noapte și era negură
Dar totul e o fabulă
Mașinile mergeau ușor pe stradă
Dar mie mi se părea o chestie ciudată
Puneam în fiecare noapte pe hârtie
Versuri pe care lumea să le audă, să le știe
Nu știam că-mi scriam viața
De seara până dimineața
La școală mergeam totodeauna obosit
Da’ nu conta, că muzica mă făcea fericit
Așa că nu căuta prin reviste viața mea
Uite-o aici, în versuri, așa cum e ea.

Refren *2
Stai puțin că nu-i chiar așa
Trebuie să-ți asculți inima
Da’ să nu faci ce zice ea
Ascultă aici ce spun
Că poate am dreptate acum
Să n-o iei pe scurtătură
Că scurtătura-i dură