Paul Sava - Scroafa

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Scroafa.
Ajunsă în poiana de lumină
umblată doar de păsări cântătoare,
o scroafă, grohăind cu burta plină,
căzu în reverii amețitoare.
O desfătau în triluri cântăreții
zburând în jurul ei din cracă-n cracă,
de se trezi- în pragul dimineții-
că, scroafei, muzica-ncepu să-i placă.
„Ce-o fi atât de greu să cânți?” și-a spus
filozofând adânc în sinea ei.
„Probabil, tot secretu-i să fii sus!”
(Când sunt sătui și porcii au idei)
”Da, da, – își zise scroafa
firoscoafa
adânc meditativ.
Ce s-o mira prostimea într-atât?
Că păsările, în definitiv,
au, ca și noi doar, tot un singur gât.
Dar stau acolo, sus, și între ele. Vina
că noi, de jos, nu le-am luat povață
-o spun fără ambiții-
e că, de fapt, noi n-am avut condiții.
Talentu-i fleac, se ia ca scarlatina,
și cântecul ca ori și ce, se-nvață!
Să văd privighetoarea, cintezoiul,
și altele ca ele,
de ori și unde-ar fi,
silite-n loc să cânte
să scormone noroiul.
S-ar mai pretinde stele?
Pe când așa.. mersi!”.
Deci, nu-nchise bine botul,
că, de-odată,
luminată
de-o așa descoperire,
uitând cu desăvârșire
că e doar un fost gadac,
dând din coate,
pe-antricoate,
s-a urcat scroafa-n copac.
Dar cătând la păsărele,
scroafa-n kilograme grele,
când s-a opintit în cântec,
a rupt ramul de sub pântec,
și-a căzut, cum bănuiți,
ciripind:” guiț, guiț.. ”.
MORALĂ e-de ce s-o tac?
că orice scroafă, scroafă moare!
și n-ajunge privighetoare
chiar de se urcă în copac.
Dedicată tovarășei A. D. I. la 15. 08. 1973.
Paul Sava-LACRIMI USCATE

Ebola - Scroafe Epileptice

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Hai să vedem toate scroafele epileptice și nespălate care se simt lezate, hai să-mi bag p*** în măselele voastre să vă simt complet paralizate.
Suită pe p*** în gură are un căluș, are fața mânjită de ruj, da fa jos din corcoduș!
Ai început cu munca în grajd și cu datul la sapă.
Ești o t*** bolnavă, pentru mine reprezinți fix o labă.
Lumea mă întreabă dacă am iubit pe cineva cu adevărat.
Da mi s-a întâmplat! Am iubit-o atât de mult încât a vomitat.
Panaramele s-au șmecherit la cap, s-au emancipat, se p** pe tine.
Dacă crezi că îți folosește capul la ceva, te înșeli copile.
Sunt pericol pentru noi, pentru societate.
Dar ce ne-am face fără p***!?? Viața ar fi plictisitoare, frate.
Am face antebraț gândind la p*** nespălate?
Nu! Aș fi stomatolog, le-aș verifica în gură înainte de toate. (bai frate!?)
Măcar să aibă parte de bătaia noastră de joc.
Să joace p*** mea în gura lor sârba când le-o trag la c**.
Intelectual vorbind, sunt un tip educat, bine cotat.
Când îmi scot prepuțul prin ciorap, ele înghit și tac.

Refren:
Panaramele la vale!!
Vor doar bani și bijuterii.
Arată fă m***, cât de scroafă poți fi?! Dragi copii, luați și voi un exemplu cel puțin.
Că Monica nu suge p***, până nu are contul plin.
Că Monica „senzual” pentru bani suge p*** prin blugi.
Ești o scroafă epileptică, oare poți grohăi când o sugi!?..
Multe p*** între femei, dar ele oricum există.
Dar cel mai c** dintre c** e mă-ta că te-a c*** prin p***.
Hai să încercăm să ne rezumăm la un mic târg.
Am o slăbiciune enormă pentru p*** cu un sfârc.
Am pus pe instrumental o zdreanță, care mugește în p*** ca vita.
Dar de când Căminul Cultural e club de p******, v-ați umplut de SIDA.
Toți onaniștii fără vlagă cocoșați de labă, visează păsărici.
Dar ce te faci când dau de o p*** în sânge, îți vine pofta să o lingi!?
Toate vacile rumegă Orbit, nu-i așa că te simți ca în fermă?
Să nu uităm că ele se spală în gură cu pastă de dinți din s*****a.
Și când nevasta ta e bolnavă ai o poftă macabră, la subsuoară.
Îi bagi termometru în c**, știi că p*** ta e bolnăvioară.
Și apropo de t***, trebuie să știi cu cine îți faci planul.
Ori ești lup toată viața, ori îți schimbi sexul ca Solcanu.

Refren x2

scroafa – Versuri.pro

Paul Sava - Scroafa

Ebola - Scroafe Epileptice