Reality – Versuri.pro

Daniel Aurelian Radulescu feat Goeteri - Imaterial

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Ca să uităm…
Nu se produce de la sine
Chiar dacă gândul ne întoarce.
Eliminăm ce credem că nu-i bine
Şi de e rău şi lacrimă ne stoarce…
Nu o vărsăm…
Să ţinem minte…
Ne dăm silinţa de-a reţine tot
Sau cel puţin dorim o fracţiune
Şi insistăm – crezând că alţii pot –
Să apelăm la raţiune,
Dar ne dezminte…
O amintire…
E-un mister de „clip” incontrolabil
Din mii de aventuri sau întâmplări banale.
Ce-i important nu e indiscutabil;
Reţii detalii mai puţin reale,
Nu-i retrăire…
Un vis…
E o dorinţă ce nu poţi atinge,
Un ideal de-a fi sau material
Dar e şi-un şir d-imagini – că-i senin şi ninge
Sau întâlniri cu chipuri neştiute-n spaţiu sideral –
Nimic precis…
O realitate…
Este puterea de-a te recunoaşte
Aşa plin de defecte, să te vezi că ai.
Pe cei din jur – chiar ura de se naşte –
Tu circumstanţe atenuante să le dai
Este-o necesitate…
Surpriza…
E şocul tahicardic „flash” d-adrenalină
Cu-nţepături sternale şi apnee scurtă,
Iar de-o creezi, faci clipa o visare fină,
Produci pupile fixe în extaz, derută…
Căci este miza…

Alain Bosquet - Tu Ești Obiectul

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Tu ești obiectul,
ideea ce-l înfrumusețează,
conceptul care-l ucide.
Ești răspunzătoare
de fularul acesta galben,
ca de o crimă pe pragul unei grădini bătrâne.
Când tu numești
azurul, marea, ciclonul,
le împiedici să fie libere.
Cuvintele tale,
arsuri de fier roșu pe umărul neantului.
Tu denaturezi,
înțelegând prea mult.

Rainer Maria Rilke - Câinele

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Se naște din priviri, acolo sus,
întruna chipul unei lumi, de preț.
Doar uneori, pe-ascuns, un lucru-n plus
venind, se-așază lângă el, răzleț.
Când el străbate chipu-acesta jos,
dar altfel de cum în este, nu-i inclus
și nu-i gonit, ca-n șovăieli supus,
realitatea dându-și-o prinos.
Acestui chip din care, în uitare,
puțin păstrează, implorând aproape,
și-aproape-nțelegând, lăsând să-i scape
adâncul înțeles: căci el dispare.

Jorge Luis Borges - Blake

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Unde-o fi trandafirul care-n mâna ta
împarte din belșug, fără să știe, tainicele-i daruri?
Nu de culoare-i vorba, fiindcă floarea-i oarbă,
nici de mireasma cu bun miros ce nu dispare,
nici de greutatea unei petale.
Toate acestea
sunt doar ecouri palide, pierdute.
Adevăratul trandafir e undeva departe.
Poate fi un stâlp sau o bătălie
sau un firmament de îngeri sau o lume
nesfârșită, tainică și necesară,
sau o planetă de argint pe un alt cer
sau un teribil arhetip ce nu apare
în chip de trandafir.

Unu Doi - Tot Ce Ai Vrut Să Ai

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Când rimez, exorcizez spaima
Vizez în vers, împlinirea,
Restu’ vânează faima
Frica de necunoscut (my nă kaina?)
F***k fake MC’s, made in China
Eu pe beat obişnuit cu gustu’ vieţii
Cu gălăgia din trafic de la-nceputu’ dimineţii
Cu iarba, garda cu sticleţii
Stresu’ şi cu faptu’ că sparg de nervi pereţii
E simplu, ce nu poţi rezolva repară timpu’
Că nu mai ai răbdare să ieşi din schimbu’ 3
Hei, bag p***-n toţi cei
Care-şi vând demnitatea pe 2 lei
Hei nenea, am respectu’ ce ne-a legat în timpurile crunte
Nu ne-a schimbat ca vremea
Muzica proastă consumată de popor, din topor
Jur că uneori îmi vine să te-omor
Uneori e mai bine să vă-mpac
Uneori e bine să spun tot ce fac
Deseori înnebunesc pe track
Şi ştii că rareori reuşesc să tac.
Hai ştii că tot ce-i bun vine greu
Nu trebuie nimeni să-ţi zică, ce zic eu
Şi mai ştii că, tot ce ai vrut să ai
Dacă îţi doreai destul de mult deja aveai
Aşa e hai.
Hai ştii că tot ce-i bun vine greu
Nu trebuie nimeni să-ţi zică, ce zic eu
Şi mai ştii că, tot ce ai vrut să ai
Dacă îţi doreai destul de mult deja aveai
Aşa e hai.
Ai mei fumează încă, rulează încă
Haos peste tot în mintea tuturor plus că scrumiera-i plină
Sufletu’ e gol şi lumea asta parcă nu mai are nici-un Dumnezo
Puţini ani de trăit, ore de dormit
Sunt multe de făcut, puţine de vorbit
Din tot ce-am văzut, din tot ce-am priceput
Mă mai miră doar faptu’ că încă nu am ajuns la balamuc
Ani grei încă scriu pentru-ai mei
Pe jidvei, sentimentu’ doare prea multe idei
Femeie ţi-am mai zis că am nevoie ca să fi puternică
De ce încerci să-mi pui piedică?
Cum ar fi raiu’ fără iad, iubirea fără ură, trenu’ fără şine
Numele fără sine?
Iubire, familie, loialitate
Prefer să-mi scuip sângele decât să-mi calc pe demnitate
Frate contra frate, soră contra soră (trist)
Lumea nu funcţionează, pe nimeni nu interesează
Dacă aud ce-aud şi văd ce văd
Mă mulţumesc cu faptu’ că gândesc cum gândesc
Mă pricep my man.
Hai ştii că tot ce-i bun vine greu
Nu trebuie nimeni să-ţi zică, ce zic eu
Şi mai ştii că, tot ce ai vrut să ai
Dacă îţi doreai destul de mult deja aveai
Aşa e hai.
Hai ştii că tot ce-i bun vine greu
Nu trebuie nimeni să-ţi zică, ce zic eu
Şi mai ştii că, tot ce ai vrut să ai
Dacă îţi doreai destul de mult deja aveai
Aşa e hai