Unu’ are vile, e învățat, cunoaște drumu’
Altu’ e înrăit de mic și-l face doar cu pumnu’
Gândește că unu’ din doi tre’ să cadă
Și vede în fiecare dintre noi o pradă
Și nu-i din stradă
În școală învață totul pe bandă
Dar ce rost are într-o țară de doi bani ce stă să cadă?
Unu’ bagă droguri ca nebunu’, altu’ a tras tunu’
Are capital să mai dea unu’
Unu’ e săgeată ca să poată să se scoată
În caz că apare vreun obstacol să poată să-l treacă
Când vine, banu-i cetățean cinstit, împarte prime
În timp ce altu’ o duce mai rău decât a văzut prin filme
Da’ cine ne poate spune ce e bine și nu?

Unu’ are doi copii, amândoi prăpădii
Altu’ are un băiețel și știe că tati e după gratii.
Unu’ are de toate, unu’ nu mai poate
C-atunci când el pleacă la muncă încă-i noapte
Unii sunt triști, alții au zâmbetul pe fețe
Ei sunt bogați, la noi miroase a bătrânețe

Unu’ are de toate, unu’ nu mai poate
C-atunci când el pleacă la muncă încă-i noapte
Unii sunt triști, alții au zâmbetul pe fețe
Ei sunt bogați, la noi miroase a bătrânețe

REFREN.

MisteRyous.
Deschid ochii privind realitatea dintr-o parte
Și mi-e frică de ceea ce se întâmplă în lume,
Viața nu e chiar așa de simplă cum părea în copilărie,
Lumea nu știe de sentimente, știe doar să creeze momente.
Ce îți aduce cutremur în suflet, niciodată
Nu am putut să mă bucur de ea, de lumea asta,
E trist, știu, scriu despre acest pustiu care
Cândva a fost viu, oricum încerc să încep o
viață nouă și aici e sfârșitul filmului în care regizorul
Nu mă lasă să văd realitatea, nu mă lasă să plec spre viitor,
Nu mai simt misterul dimineții, seara își pierde liniștea,
Lumea a devenit un zgomot puternic și mare.
Singurătatea n-o să mă mai ducă într-o lume fără vise,
Evadez din labirinte cu uși închise.

REFREN
–––––––––––-.

Parăsesc acei patru pereți, privesc în jur
Și realizez că destinul meu e altul,
Pășesc pe alt drum, am alt scop în viață,
Alte vise, alte zâmbete fără de ceață.
Parăsesc acei patru pereți, privesc în jur
Și realizez că destinul meu e altul,
Pășesc pe alt drum, am alt scop în viață,
Alte vise, alte zâmbete fără de ceață.
Alte vise, alte zâmbete pe față
Sunt obosit să trăiesc doar din speranță.

Refren:
Am învățat să am multă răbdare să stau în picioare
Să dau la o parte tot ce-mi stă în cale
Să mă bazez pe mine că așa e cel mai bine
Și încredere să n-am prea multă, decât în mine.

Strofa II:
Am început să scriu o nouă carte, ceva aparte frate
În speranța unei noi povești cu fapte captivante
N-a fost chiar așa, n-a fost cum mi-am imaginat
Orice poveste are personaje nu-i deloc ciudat.
M-am lăsat și de asta, mi s-a spart în cap glastra
M-a lăsat femeia, nu-i problemă o schimbăm și p-asta
N-am schimbat rasa, n-am schimbat caracterul
Voința vine cu timpul când ești gata să bați fierul.
Durerea bate cenzura, ura, dragostea căldura
Elemente necesare să poți depăși măsura
Respect, bun simț, caracter de fier între betoane
Instinctele primare te pregătesc de vânătoare.
Mi-am luat viața în dinți, peste nu doar aici
Nu mă uit ca pici, n-ascult ce zici, poți să te ridici
Lasă-mă să visez, viața s-o pictez în negru
Când 2 inimi fac scântei, nu-i dragoste ci incendiu