Maria Gabor - Dor de Eminescu, Dor de Limba Română

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

„SUNTEM ROMÂNI ȘI PUNCTUM” –
A spus-o Eminescu.
Văzduhul ține minte,
Cu-arcușul, Porumbescu,
Culege-aprins ecoul și-l cântă apăsat!
Din „PUNCT” țâșnesc izvoare de cântec minunat.
Mă potrivesc la maluri de ape, valul mut
Vuiește dintr-odată –
A Mureș, Olt, a Prut
Curge la vale Nistrul împins de Cer cu-o MÂNĂ
Și-mi POVESTEȘTE AMARUL DIN EL LIMBA ROMÂNĂ.
Căci vin pe El poeme și ode-nvolburate,
Văd și aud: se nalță cuvintele purtate
Și se prefac în cântec, iar aripile lor,
Pe-un portativ de zeghe,
RĂSPUND LA DOR CU DOR!
Un COR SUBLIM DE ÎNGERI IA DORULUI AMINTE
ȘI INTONEAZĂ IMNUL LIMBII ROMÂNE SFINTE,
În timp ce-n malul zării,
îngenuncheați, cuminți,
Smeriți, poeții noștri cu aure de sfinți,
Beau apa lui, se-apleacă și se-nchină,
Căci Nistrul are-n Ceruri o Sfântă rădăcină.
Eu mă cutremur!.. PUNCTUM – O ANCORĂ ÎN GLAS…
NE NEMUREȘTE LIMBA ÎN CER, NU ÎN PARNAS…
„SUNTEM ROMÂNI ȘI PUNCTUM” – l-aud pe Eminescu…
RĂSPUNDE RAPSODIA DIN CER A LUI ENESCU!.

Morometzii - Rădăcinile Vorbesc

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Umbre din cetăți povestite-n alte dăți
Despre cei care-naintea noastră se luptau
Pe jumătate adormiți plătim biruri și plăți
Nu facem nimic, doar zicem: auu!
I:
Nu-i nimic degeaba, nu-i nimic degeaba, nu e
Repetăm la infinit până subconștientu-n suie
Dacă tu nu miști acum, noi oricum nu ne oprim
Drumurile întotdeauna fac să ne-ntâlnim
Stau drept ca un brad în furtuna vremilor
Spun lucrurile clar când vorbesc tuturor
N-am să las niciodată lucrurile-n ceață
Tot ce gândesc îți spun verde-n față
Știm că putem și știu că se poate
Să facem lucrurile bine fiecare-n parte
Am rădăcini-nfipte aici
Vino lângă mine acum dacă te implici
Pentru cei care o să vină
Pentru aceia care cresc
Pentru cei care trăiesc
Rădăcinile vorbesc.
Ref:
Rădăcinile vorbesc
Înapoi la rădăcini
Nu plecați capul jos pentru bani la străini
Rădăcinile vorbesc
Înapoi la rădăcini
Multe corporații ne transformă-n mașini
Rădăcinile vorbesc
Înapoi la rădăcini
Știu că le auzi, că te văd când suspini
De prea mulți anii
Prea mulți ne amăgesc
Schimbă tot acum, rădăcinile vorbesc.
II:
Nu e despre bani, furt, învârteală
Nu mai luați comisioane să vindeți asta țară
Mi se pare natural că ard tot ce ne-nconjoară
Să ne fie distrus, că asta o să doară
Învață să asculți omul de lângă tine
Că din păcate mulți vor doar să ne dezbine
E ceva ce ne aduce totdeauna împreună
Istoria se scrie, masele răsună
Nu mai asculta la cei care spun povești
Strigă tare să se audă tot ce-ți dorești
Dacă ai rădăcini-nfipte aici
Odată cu noi acum poți să zici.
Ref:
III:
Rădăcinile vorbesc, tu învață să le auzi
Fă și tu ceva-nainte să acuzi
Nu mai sta deoparte, știu că poți să te scuzi
Nu te face că privești dialogu-ntre surzi
Vrei într-adevăr să se schimbe aici ceva?
Modifică-ntâi atitudinea ta
Vină numai da pe cei dinaintea ta
Când e ceva de muncă, nu te eschiva
Pune mâna pe-o lopată să-ți cunoști înaintașii
Întotdeauna rezistăm, nu fugim ca lașii
Averile sunt urmași ce ne urmează pașii
Rădăcinile ne mențin drepți ca ostașii
Pentru cei care o să vină
Pentru aceia care cresc
Pentru cei care trăiesc
Rădăcinile vorbesc.
Ref:
IV:
Auzi codri verzi de brad și pădurile de aramă
Auzi marea, auzi Berta, auzi munți cum te cheamă
Să mergi pe poteci pe unde mergeau și dacii
Soarele și luna să-ți lumineze pașii

radacini romanesti – Versuri.pro

Maria Gabor - Dor de Eminescu, Dor de Limba Română

Morometzii - Rădăcinile Vorbesc