Învățam îndărătnic – să-ndur când se-nalță și mă înconjură curți de-nchisori,
crescute contabil, ca vârsta-n copaci, tot conform unui cod de criterii:
curbe ce curmă cuvinte, cantate, convingeri, cernind cai și căi și culori;
cercuri de cer cercănate concentric de ciori –
ca să-ncerc să pricep – imprudent – paradigma puterii.

Ezitam să evoc evadări și eranțe extreme, escortat în exil de eroi cu eterne erori:
porturi, patimi, povești, porți, parabole, punți, pirați și primejdii;
nocive năluci – nave negre, nedemne de nimb – născând nebunește din nori;
atoli anulați, epurate elanuri, cenzurate comori –
ca să știu cum să neg – insolent – noțiunea nădejdii.

Sufeream sugerând – simetrie sinistră – siluete și spectre: suspecți de simboluri în spânzurători;
pentru fiece punct cardinal, semafor al speranței, câte-un leș aderând unei funii;
ferocea forestă foșnindu-și fireștile flamuri: frunzișul funest fără flori;
funebrele fructe din furci, furnicând de fiori –
căci speram să-mi inculc – inerent – simțul suspiciunii.

Număram, necurmat născocindu-mi – netrebnic neutru – numai nopți fără noimă în zori;
monstruoase minciuni de magie mizeră menită să mântuie morții:
meschinul miracol metafizic, mecanica mult-mohorâtelor mori
mărunt măcinîndu-ți mirarea minutei când mori –
năzuind să măsor – imanent – matematica morții.