Strofa 2.
E greu ca puștan… singur să reușești…
O gramadă de probleme întâlnești…
Buzunare… goale… doare…
Când tăticu’ și-a luat votcă cu banii de mâncare.
Vine iar… beat… noaptea târziu…
Are impresii de mare barbugiu…
Scandaluri în fiecare seară…
Mama ta muncește ca o sclavă să te duci la școală.
Măcar tu să o duci mai bine…
În cartier sărăcia se menține…
Vezi copii numai piele și os…
Garsonierele jegoase îți întorc stomacul pe dos.
Și îți vine să-ți iei lumea-n cap…
Când părinții tăi nu dau pe tine un scuipat…
Strânge din dinți… să fie ce-o să fie…
Sunt doar probleme… probleme de familie.

Strofa 3.
Săturați să schimbe slujbe, unii caută un bong…
Viața nu e ieftină deloc…
Nu-ți vine să crezi câți bani iei pe o zi de muncă…
Și alții teancuri îi aruncă…
Surioara ta și-a dat prea multă importanță…
Așa de multă încât a ajuns o zdreanță…
Mama ta plânge plină de vânătăi…
Minte că a alunecat…
Da’ nu e adevărat.
Viața unora e ca o telenovela…
Numai că e live, e ca pe scenă…
Ești actorul principal în rolul principal…
Chiar dacă piesa ți se pare un coșmar.
Joci rolul de tată… agită-te un pic…
Nu fi doar spectator… dacă înțelegi ce vreau să zic…
Poate ți-e greu și ție…
Și tu și eu avem probleme de familie.