Refren:
Nu te lăsa călcat în picioare că ești diferit
Că nu e vina ta că ai nimerit
Într-o țară de cocalari plină de papagali.

Strofa a II a:
Ei te judecă după aspect
Te fac să te simți infect nu au respect
La problema respectivă
Caut o alternativă.

Refren:
Nu te lăsa călcat în picioare că ești diferit
Că nu e vina ta că ai nimerit
Într-o țară de cocalari plină de papagali.

Strofa a III a:
Arată că ești dispus să lupți
pentru ziua de mâine
Căci dacă nu te impui vei fi tratat ca un câine
Trebuie să lupți cu vulturii să ai și tu o pâine.

Refren:
Nu te lăsa călcat în picioare că ești diferit
Că nu e vina ta că ai nimerit (X2)
Într-o țară de cocalari plină de papagali

Refren x 2:
Dăm foc la joint sau luăm foc noi – RĂZBOI!!!
Judecă-mă sau ne lămurim amândoi la judecata de apoi,
da’ până una alta marcăm mai mult ca să împărțim la doi, m***i tăi!

Ți-o trag la m***! Da’ știu că sunt și labil și infam și infantil, da’ cine nu e?
N-am o problemă cu cineva anume, am o problemă cu răul din noi toți.
Tu nu zi… pe bune! De ce o arzi de parcă de abia ai ieșit din pădure?
Oricine, oricât de singur ar fi pe lume, tre’ să-nvețe ceva mai mult
decât doar să se zbată și să-ndure, să se bată și să fure.
Da’ dacă te-ai născut cu deficit sunt șanse mici să mai fii fericit, nu?
Atunci explică-mi unde a greșit un copil învățat de mic la furat și cerșit
ca să-și obțină orice ar fi rația? Și acum câțiva ani, tu, bagabontul p***i,
te plângeai la tovarăși că-ți lua tac-tu alocația. Habar n-ai ce-i civilizația,
nu faci decât să-mi arăți că și ție îți lipsește educația.
Prejudecățile aduc prejudicii, de-aia sunt cât se poate de selectiv,
cântărind cu psihologia unui detectiv, c-am psihologie de colectiv
ce-mi asigură accesul la arme și efectiv. Da’ nu m-am atins de ele preventiv
și în definitiv nici n-a fost nevoie de ele efectiv. Destul că le folosesc alții excesiv
și respectivii ne reprezintă, d-aia sunt atât de suspicios și depresiv…
Mă simt neputincios și defensiv așteptând momentul decisiv
în care ieșim din cercul vicios și ne trezim zguduind un regim prejudicios și represiv.

Refren:
Aș vrea o lume de nebuni, să nu-mi
Pese cât sânge poa’ să se verse
Sau să fim toți orbi, culorile șterse
Să scriu transparent oricâte verse.
Aș vrea o lume de nebuni, să nu-mi
Pese cât sânge poa’ să se verse
Sau să fim toți orbi, culorile șterse
Să scriu transparent oricâte verse.

Neve:
Întreaga lume parcă e orbită de putere
Vrem să opriți luptele, să trăim, nu să ucidem
Nu aveți dreptul și vad că nici facultăți mintale
Să creați din bună-stare o discriminare
Căci o purtare care are atâtea implicații
Pe unii poate-i bucura, dar îi afectează pe alții
Gândiți-vă c-ați fi putut fi voi în locul lor
Doar fiind majoritari nu tre’ să-i scoateți din decor
Știi, nu vor vorbi din simpla temere
Dar teme-te de cei tăcuți aflați în trecere
Mă-ntreb cine nu a făcut măcar o dată asta
Excluderea din grupul sau motivul fiind rasa
Căci cine-ar afișa din el numai partea bună,
Mai mult ca sigur că sunt alții gata să-l rapună.

Refrenx2.

Shatyr:
Obsedați de alb și negru nu vedeți viața în roz
Nu-nvățați nimic din jur dacă-i catalogati pe toți
Zi ce culoare preferi, sau nu faci parte din trend
Și ți se reproșează că ești transparent.

ADVERSS:
De ce nu-i nimeni când am nevoie de-un sfat?
N-am învățat să mă bat singur, ci să mă zbat
Trec cu brio prin toate jocurile minții
Niciodată n-am vrut să cred că-mi dezamăgesc părinții
Nu vreau să văd la începutul zilei întunericul
În mintea mea se termină genericul
Să dispară norii, să pot revedea albastrul
Să privesc doar înainte să pot evita dezastrul
Să pot fi punctul slab printre suflete respinse
Țintit cu gloanțe de argint din colțuri de rai stinse
Prin porți am vrut să trec, să cred că nu sunt fals
Am privit speranța cu ochi sinceri, și m-am ars
Am vrut să traversez drumul infinit numit credință
M-am oprit înainte de-a-mi pierde spiritul de ființă
Am evitat să calc pe bec ca să nu-mi rup picioarele
Să cad în gol în abis, să nu vina ajutoarele.

BLACKSHEEP:
Un zâmbet pe față nu te ajută întotdeauna
Nu primești ajutor.. fără să zici care-i suma
Dragoste, iubire.. cuvinte supraapreciate
La finalul zilei.. tot ce rămân sunt fapte
Nu vorbele sunt cele ce te definesc ca om
Și când e să pierzi totul.. nu e neapărat ghinion
Prin drumul vieții, m-am tot oprit mai mult decât m-am dus
Când e să trag linie.. vreau să cred că dă cu plus
Ei zic că aparențele înșală. credeam că e o greșeală
Până am simțit pe pielea mea cum aparența mă înșală
Poți să stai ani buni să aștepti vreun semn din cer
Degeaba vrei surprize.. când realitatea te-ndeamnă să le pierzi
Educație cu forța.. într-un sistem incult
Ei ne prăjesc de vii.. și se-așteaptă să-i ascult?
Muzica-i din suflet, îmi dictează.. o desenez
Când zic că trag de fiare.. încerc să le dresez