Mă aștept la orice, din partea oricui.
E super deprimant, nu aveam cui să mă plâng.
Sunt complex, super tripant,
Parcă toți băieții tăi s-au apucat de diluant.
Fii serios, man, fii-tu vrea McChicken,
Învață-l la timp să respecte mesele zilei,
Două supe de pui, cafele, pene haleaveață,
Dimineața, de Crăciun, sună, tre’ s-apară fața.

Recunosc, nu mi-a păsat o vreme,
Sau mi-a păsat prea mult astfel încât a încetat să-mi pese.
E un regret convenabil, rapu’ pentru proști e un exercițiu pe care nu-l practic.
Nu e ca dacă înțelegi, e dacă ai sau nu ai ureche,
Dacă vrei sau nu vrei să vezi, e dacă știi să câștigi când pierzi,
Încă o dată, man, nu e ca dacă înțelegi, e dacă ai sau nu ai ureche,
Dacă vrei sau nu vrei să vezi, e dacă știi să câștigi când pierzi.

Majoritatea-s retardați, zdrențe fără fețe.
Urlă după ma-sa să-i plătească internetul,
După pe Youtube tastează că mă respectă.
Ma-sa e la modul ce rateu, fiu-miu e o insectă.
Eu sunt la modul nici măcar, în prim plan, fii-tu nu e relevant,
N-are un hobby, e plin de fobii, plus că te calcă pe nervi cu niște tălpi groase ca un hobbit.
E ăla care fură beat-uri, e ăla prost și speriat de se strâmbă în clipuri.
Care valori, ce convingeri? O să mintă pe oricine dacă crede că-i convine.

Nu văd rostul,
Dacă le dau proștilor ce vor, cine-i prostu’?
Până una-alta plătește costul,
Se inventează noi porți spre folosul nostru. X2