plecat definitiv – Versuri.pro

Axes feat Bitza Si Jhivago (Veritasaga) - Plecat Definitiv

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Sunt mai mereu nervos, și știu doar s-o întorc pe dos
Când aș putea să-i zic ceva frumos,
Să-i afișez un zâmbet călduros.
Poate fi atât de semnificativ, îmi vorbește la diminutiv,
Dar eu ca ultimul bețiv mă adresez instinctiv la imperativ, deși e mama.
Îmi umplu drama rezultată,
Niciodată nu am fost în stare să-i fac o favoare, fără să pară forțată.
Însă totodată nu e intenționată, atitudinea mea, mă simt captiv în lumea mea.
Reacțiile vin să elimine intruși și cad în pustii,
Da ace înfipte fix în inima păpușii,
Nu sunt selectiv.
Zgomotul ușii închise în nas mă face comunicativ,
Dar pe negativ, sunt plecat definitiv
Și o pot spune toți, îi tratez agresiv, când mă simt creativ.
Am momente care sunt realmente de nerecunoscut
Și în loc să o ajut îi zic că tre’ să termin ce am început
Și nu-mi pare rău de ce am făcut
Și mă asigur că a priceput, dar tre’ să fi durut
Sper că înțelege că nu asta am vrut
Că-s pur și simplu pierdut în vise pe care nu le-am cerut
Poate vina mea constă în fapt că nu ne-am combătut, în trecut..
Spune-mi ce-i în spatele visului
Ce te mobilizează în fața abisului
Ce trebuie sacrificat și de câte ori
Să poți să zbori și să te ridici spre nori.
Tintesc spre vârfuri, aripi mă fură fără să vreau să le flutur
Îți stau alături cu ochi stinși, pe umeri mi se așează praf, mie greu să-l scutur.
Și nu-s aici, degeaba bați cu zâmbete la ușa mea,
La geamuri-i o perdea care oprește timpul meu din lumea ta
Prin alte părți mă bucur, și părăsesc odăile sedus de paginile altei cărți,
Ca o poveste de căldură a altor ochi ce vor să soarbă foile
Vă neglijez, îmi pare rău nu fac decât să-mi ascult nevoile
Sunt primitiv, urmez impulsuri,
mă contopesc cu visele ca două pulsuri ce se suprapun
Și-atunci când sunt definitiv plecat s-adun arme ce pot ucide griji,
Pe-aicea nasc apusuri
Căci cei care-mi strigă numele când sunt în vise prins, numai de la ei compilesc răspunsuri.
Spune-mi ce-i în spatele visului
Ce te mobilizează în fața abisului
Ce trebuie sacrificat și de câte ori
Să poți să zbori și să te ridici spre nori.
Ascult beatu’ ăsta, la ora târzie
Nu pot să mă abțin să pun pe hârtie, că..
Cineva sau ceva îmi șoptește
Ascult și scriu, doar asta mă liniștește
Fără să pot s-aleg unii mi-au zis c-am fost ales
E, atunci de ce greșesc așa de des?
Și doar un negativ și o bucată de hârtie
Ma mai calmează și-mi aduc un pic de bucurie
Și în felu’ ăsta a trecut mult timp
Mai mult de 10 ani în care aș fi vrut să schimb
La lume ce era greșit, m-a depășit situația
Tot mai multe lucruri mi-au stârnit agitația
Printre întrebări despre Dumnezeu, om și societate
Mi-am ignorat familia și aproape orice aproape
Neintenționat, dar mi se pare tot ciudat
Nu-i nimic că știu că deja m-au iertat.
Spune-mi ce-i în spatele visului
Ce te mobilizează în fața abisului
Ce trebuie sacrificat și de cate ori
Să poți să zbori și să te ridici spre nori.

Axes feat Bitza Si Jhivago - Plecat Definitiv

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Sunt mai mereu nervos, și știu doar s-o întorc pe dos
Când aș putea să îi zic ceva frumos,
Să îi afișez un zâmbet călduros
Poate fi atât de semnificativ, îmi vorbește la diminutiv,
Dar eu ca ultimul bețiv mă adresez instinctiv la imperativ, DEȘI E MAMA
Îmi umplu drama rezultată
Niciodată nu am fost în stare să-i fac o favoare, fără să pară forțată
Însă totodată nu e intenționată, atitudinea mea, mă simt captiv în lumea mea
Reacțiile vin să elimine intruși și cad în pustii
Da ace înfipte fix în inima păpușii
Nu sunt selectiv
Zgomotul ușii închise în nas mă face comunicativ,
Dar pe negativ, sunt plecat definitiv
Și o pot spune toți, îi tratez agresiv, când mă simt creativ
Am momente în care sunt realmente de nerecunoscut
Și în loc să o ajut îi zic că tre să termin ce am început
Și nu îmi pare rău de ce am făcut
Și mă asigur că a priceput, dar tre să fi durut
Sper că înțelege că nu asta am vrut
Că-s pur și simplu pierdut în vise pe care nu le-am cerut
Poate vina mea constă în fapt că nu ne-am combătut, în trecut..
Spune-mi ce-i în spatele visului
Ce te mobilizează în fața abisului
Ce trebuie sacrificat și de câte ori
Să poți să zbori și să te ridici spre nori.
Țintesc spre vârfuri, aripi mă fură fără să vreau să le flutur
Îți stau alături cu ochi stinși, pe umeri mi se așează praf, mie greu să-l scutur
Și nu-s aici, degeaba bați cu zâmbete la ușa mea,
La geamuri-i o perdea care oprește timpul meu din lumea ta
Prin alte părți mă bucur, și părăsesc odăile sedus de paginile altei cărți,
Ca o poveste de căldură a altor ochi ce vor să soarbă foile
Vă neglijez, îmi pare rău nu fac decât să îmi ascult nevoile
Sunt primitiv, urmez impulsuri,
mă contopesc cu visele ca două pulsuri ce se suprapun
Și-atunci când sunt definitiv plecat s-adun arme ce pot ucide griji,
Pe aicea nasc apusuri
Căci cei care îmi strigă numele când sunt în vise prins, numai de la ecou primesc răspunsuri.
Spune-mi ce-i în spatele visului
Ce te mobilizează în fața abisului
Ce trebuie sacrificat și de câte ori
Să poți să zbori și să te ridici spre nori.
Ascult beatu’ ăsta, la oră târzie
Nu pot să mă abțin să pun pe hârtie, că..
Cineva sau ceva îmi șoptește
Ascult și scriu, doar asta mă liniștește
Fără să pot s-aleg unii mi-au zis c-am fost ales
E. atunci de ce greșesc așa de des?
Și doar un negativ și o bucată de hârtie
Ma mai calmează și mi-aduc un pic de bucurie
Și în felu’ ăsta a trecut mult timp
Mai mult de 10 ani în care aș fi vrut să schimb
La lume ce era greșit, m-a depășit situația
Tot mai multe lucruri mi-au stârnit agitația
Printre întrebări despre Dumnezeu, om și societate
Mi-am ignorat familia și aproape orice aproape
Neintenționat, dar mi se pare tot ciudat
Nu-i nimic, că știu că deja m-au iertat.
Spune-mi ce-i în spatele visului
Ce te mobilizează în fața abisului
Ce trebuie sacrificat și de câte ori
Să poți să zbori și să te ridici spre nori