perceptii – Versuri.pro

Daniel Aurelian Radulescu feat Goeteri - Teleportare

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Ating, din alte timpuri, chip şi trup
pe folia-n revelator de alb şi negru,
sau îmi palpez culori, ce mi le rup;
transpus film, folie din mine, un integru.
Am simţul fizic, pertinent convins
că poza nu-i expunere simplistă;
e-o parte, pojghiţă, d-existul prins,
teleportat.. nano-fugarul ce există.
Sunt electroni din mine-ntr-un vizor,
mă-mprăştiind, de-am şansa, printre case;
prelins infim p-ecranul de televizor..
un material, o sticlă-n carne ş-oase.
Oglinda nu-i o simplă oglindire,
e sigur purtătoare, o interactă.
Nu-i doar un rezultat de potrivire;
e interfaţa-mi, cromozom.. Cu ea mă poartă.
E cum mirosul, nenăscut, doar simţ,
e-un teleport de iz, un duplicat
minuscul, o materie-n presimţ
în nări, axoni, în creier.. partajat.
S-atingi cu mult fior şi film şi poză
şi-oglinda de-un plecat!.. Să-l simţi din trase!..
De-adulmeci din miresmele de roză,
le ai în piept.. fărâmă din terase!.
Atingeţi-vă-n dor de ilustrate
-pelicule, imprimate-n negru, ardent,
hârtii, celuloid, retină, nestemate-
nu-s fum trecut, sunt chimic element!..
.. Şi vis nu poate fi doar o himeră,
imaginea-n materie e o purtătoare,
cum mingea pare-a fi un gol de sferă…
da-i conţinut, extins într-o teleportare.
Sclipirea.. doar lipseşte ca volum;
să fii şi-aici şi-acolo, în integral
instantaneu, real şi gând, atunci-acum,
teleportat micron şi sol şi sor.. Astral!
03. 06. 2011

Mircea Cărtărescu - Femeile

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Femeile sunt interesante
până-n 20 și peste 30 – ei, da
cam 5 înainte și 5 după
ce puști nu-și dorește, când nici nu știe cu ce seamănă obiectul ăla,
o muiere de 30 de ani?
ce chelios la 35-40 nu vrea o fișneață?
când ai grasă, vrei slabă – căci femeile sunt interesante
puțin sub siluetă și puțin peste –
când ai avut o lascivă, parc-ai vrea, nu știu cum,
o rușinoasă, care să-ți spună să stingi lumina..
Mareș și Dinu (Dumnezeu să-l ierte)
la Dinu, într-o noapte de chef generaționist
în bucătărie, cu păhăruțele: Dom’le,
cel mai mișto lucru din lume e să regulezi o femeie, și așa și pe dincolo
și așa, și altfel – și două ore au vorbit doar de asta, cu detalii,
motanii..
Femeile sunt de fapt la fel ca noi
sunt și ele curioase ca noi
știi, te uiți la una pe stradă sau în tramvai
și te gândești: dom’le, cum ar fi?
așa se gândesc și ele.
Și cum găsești bărbați sfioși ca niște fetițe
așa găsești și fete care gata la fermoar
când rămân singure cu un tip.
Radu (la Rahova, într-o seară rece
la o bere la halbă, și mai rece) :
24? Tu vorbești serios? Păi eu la 24
mă săturasem de gagici, avusesem c***..
și-apoi, jucându-se cu bricheta: Uite care-i treaba:
poți să fii cine-ai fi, o muiere nu stă cu tine
dacă nu simte c-o stăpânești
poți să fii cel mai mare mahăr sau geniu,
făcu-le și dregu-le..
Femeile nu sunt oameni
nu te poți înțelege cu ele
asta afli mai ales după-nsurătoare
să vezi porumbița ce vânt își ia
ce strigă la tine
ce program face cu tine..
e drept că atunci
nu mai e același lucru.
după cinci ani de conviețuire când îi pui mâna
pe fund, parc-ai pune pe-al tău.
Dom’ Nichi, la Berlin (eu și Traian
ascultându-l cu votcile-n față) :
Asta e ca și cu femeile: când vezi pe stradă una
cu dunga ciorapului puțin într-o parte
îți dai seama că e acolo ceva în neregulă,
că e abordabilă.
Corectitudinea perfectă inhibă, și la femei
și într-o operă.
Și noi: Excelent,
excelent, dom’ profesor!.
Femeile splendide și femeile urâte
sunt O.K.
ferește-te-n schimb
de fata obișnuită, care, în blugi și tricou
sta, nici urâtă și nici frumoasă
în stația de tramvai.
Ea-i ca și tine și te așteaptă.

Ionela Prodan - Viață, Viață și Iar Viață!

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Viață, viață și iar viață,
Schimbătoare și glumeață,
Plâng unii că ești amară,
Alții că ești foc și pară,
Zic unii că ești frumoasă,
Alții mult prea păcătoasă,
Se mai zice că n-ai minte,
Câteodată prea cuminte.
Viață, viață, dragă viață,
Zic unii că ești de gheață,
Alții care n-au noroc
Că ești flacără de foc,
Zic unii că ești haină,
Alții blândă și blajină,
Eu te văd scumpă la față
Și treci ca un nor de ceață.
Viață, viață trecătoare,
Ești ca apa curgătoare
Plină ori învolburată,
Limpede sau tulburată,
Ești ca roua pe câmpie
Ori ploaia cu vijelie,
Ești ca ziua luminată
Ori ca noaptea-ntunecată,
Viață, viață păcătoasă,
Tu ești grea, dar și frumoasă,
Câteodată ești pripită,
Dar meriți din plin trăită.