Jorge Teillier - Părăsirea Fluieră Chemându-și Prietenii

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Părăsirea fluieră chemându-și prietenii.
Noaptea și somnul
își leagă caii în fața ferestrelor.
Proprietarul casei coboară în pivniță
pentru a căuta cidrul ascuns în urmă cu un an.
Ceasul cu pendul se oprește.
Cuiele ruginite
cad din tăblii.
Proprietarul casei întârzie prea mult
– poate că a adormit printre butoaie -.
Într-o dimineață am căutat agrișe în fundul curții.
După-amiază, același vânt se
lupta cu pinii de pe malurile râului.
Ceasurile se opresc.
Aud pașii vânătorilor care, probabil, au murit.
Pe neașteptate, rămânem doar o grămadă de umbre pe
care vântul încearcă să le disperseze.
El abandono silba llamando a sus amigos.
El abandono silba llamando a sus amigos.
La noche y el sueño
amarran sus caballos frente a las ventanas.
El dueño de casa baja a la bodega
a buscar sidra guardada desde el año pasado.
Se detiene el reloj de péndulo.
Clavos oxidados
caen de las tablas.
El dueño de casa demora demasiado
-quizás se ha quedado dormido entre los toneles-.
Una mañana busqué grosellas al fondo del patio.
En la tarde este mismo viento
luchaba con los pinos a orillas del río.
Se detienen los relojes.
Oigo pasos de cazadores que quizás han muerto.
De pronto no somos sino un puñado de sombras
que el viento intenta dispersar.

parasirea – Versuri.pro

Jorge Teillier - Părăsirea Fluieră Chemându-și Prietenii