Refren:
Avem același sânge-n vine și frați vom fi
Pân-atunci când moartea ne va despărți.
Pentru că nimeni, niciodată, nimeni n-o să poată,
Nu, să ne despartă.

Avem același sânge-n vine și frați vom fi
Pân-atunci când moartea ne va despărți.
Pentru că nimeni, niciodată, nimeni n-o să poată,
Nu, să ne despartă.

Totul a început în acest cartier:
Șocului-Pantelimon, în Sud-Est București.
Era o familie obișnuită fără prea mulți bani,
Cu doi copii gemeni ce creșteau printre golani.
Erau doar doi puștani, iar mama lor se chinuia.
Dar barbacsu o bătea, îi lua banii și-i bea.
Toni și Alex intrau în belea mereu.
Toată ziua era pe-afară.
Nu se mai duceau la școală.
Într-o zi banală când masa venea de la muncă
Ei nu erau acasă, iar barbacsu era turtă.
Din nou îi cere bani, știind c-a fost zi de leafă.
Ea nu vrea să-i dea, el începe să o bată.
Femeia speriată, infuriată l-a-njunghiat,
Iar el disperat a sărit cu ea pe geam.
Doi copii au rămas orfani în lume,
Singuri la cinșpe’ ani în viața asta de doi bani.

Refren:
Avem același sânge-n vine și frați vom fi
Pân-atunci când moartea ne va despărți.
Pentru că nimeni, niciodată, nimeni n-o să poată,
Nu, să ne despartă.

Avem același sânge-n vine și frați vom fi
Pân-atunci când moartea ne va despărți.
Pentru că nimeni, niciodată, nimeni n-o să poată,
Nu, să ne despartă.

Toni și Alex au rămas singuri pe lume,
Neavând cine să-i crească, bunici sau alte rude.
Bani s-au terminat ușor așa, fără ajutor.
Alex a plecat să își facă un viitor,
Toni a rămas în cartier cu ceilalți băieți.
Trăia din ce fura nimeni nu știa ce facea.
Avea o gramad’ de bani din droguri și femei
Stătea între șmecheri și-ajunsese unul dintre ei.
Își cumpărase casă, două mașini și celular,
Dar era-n zadar, nu-și găsea fratele hoinar.
Acum era-nsurat și-avea și el doi gemeni,
Le pusese numele Alex și Toni.

Refren:
Avem același sânge-n vine și frați vom fi
Pân-atunci când moartea ne va despărți.
Pentru că nimeni, niciodată, nimeni n-o să poată,
Nu, să ne despartă.

Avem același sânge-n vine și frați vom fi
Pân-atunci când moartea ne va despărți.
Pentru că nimeni, niciodată, nimeni n-o să poată,
Nu, să ne despartă.

Într-o zi iată că s-au reîntâlnit,
Doar că unul e borfaș iar altul gabor în oraș.
Borfașii față-n față cu gaborii și armata
Erau acuzați grav, de crimă organizată.
Amintindu-și de trecut
Cei doi s-au recunoscut.
Cu pistoalele unul spre altul
Nu știau ce-i de făcut,
Cu lacrimi în ochi Toni trage primul.
Alex cade împușcat: se trage cu adevărat.
Toni este eliminat,
Ciuruit de gloanțe
Și apoi toți ai lui cad fără speranțe.
Unul a trăit cinstit celălalt a trișat mereu
Dar morții nu-i pasă că unu-i bun și altu-i rău.

Refren:
Avem același sânge-n vine și frați vom fi
Pân-atunci când moartea ne va despărți.
Pentru că nimeni, niciodată, nimeni n-o să poată,
Nu, să ne despartă.

Avem același sânge-n vine și frați vom fi
Pân-atunci când moartea ne va despărți.
Pentru că nimeni, niciodată, nimeni n-o să poată,
Nu, să ne despartă