Refren 2x:
Nu vreau să vars lacrimi, vreau să îmi păstrez surâsul
Pentru că după lacrimi vine plânsul
Au fost atâtea lucruri ce ne-au legat
În tot acel timp de neuitat.

Strofa 2:
Sufletul oricând poți să mi-l atingi,
Poate că nu mai vrei umărul meu pe care să plângi
Priveste-mi ochii și întreaga suferință
Oare încerc cu neputință să mă apropii de acea sublimă ființă
Întoarce-te și te primesc, îți voi ierta orice, încă te iubesc
Durerea este insuportabilă, nici nu mai vreau o relație stabilă
Ma deranjează aluzia la faptul că nu mai ești cu mine
Atâtea lucruri au rămas în urmă, dar încă mai am încredere în tine
Vreau să mai gust ploaia și umezeala de pe buzele tale
Știi că voi merge agale pe urmele tale
Acum am inima zdrobită și nu cred că se va mai vindeca vreodată
Personalitatea ta de fată mă atrage și inima mea rage
În fața ta mă simt mereu în dezavantaj
Odată lumina lunii îmi scotea în evidență dârele umede de pe obraji
Iar dacă vei purcede și te voi pierde
Vreau să mă mai acoperi cu o privire verde, poate îmi va șterge patimile
Unul din noi tot se va lupta cu lacrimile.

Refren 2x:
Nu vreau să vars lacrimi, vreau să îmi păstrez surâsul
Pentru că după lacrimi vine plânsul
Au fost atâtea lucruri ce ne-au legat
În tot acel timp de neuitat.

Strofa 3:
Nu mai pot nu, să mă gândesc la altceva decât la tine
Până și semnele zodiacale ne spuneau că o să fie bine
Acum nu vreau să cred că totul s-a sfârșit
Nu vreau să cred că nu mai sunt iubit
Totuși acest lucru pare să fie adevărat
Pe buzele tale nu mai văd decât un zâmbet încordat
Și-mi amintesc la început cum s-a întâmplat
Cum acele priviri ni se întâlneau
Iar tu bătând din pleoape parcă spuneai: „Te vreau”
Ochii tăi n-au fost niciodată răi
Culoarea ce iubește sufletul meu e culoarea ochilor tăi
Acum rolul de vinovat îl accept
Despărțirea de tine este egală cu scoaterea proprii inimi din piept
Când îți vorbeam inflexiunea din glas nu era deloc insolentă și nici ironică
Nu cred că am avut o relație platonică
Acum parcă e o minune, stai chiar în fața mea și vreau a spune cât sufăr
Apoi cu mâna ușor îți dau la o parte de pe față câteva șuvițe de păr
De un auriu plăcut, iar acum poate îmi vei da un sărut uscat și iute de adio
Sau poate plângând îmi vei da un sărut profund