Strofa 1:
Timpu’ n-așteaptă pe nimeni, unii oameni nu se vindecă niciodată
Așa stă treaba de-o perioadă
N-ai cui să-ți spui durerea că te-au lăsat toți că-s varză
Viața-ți schimbă mereu oamenii și când crești, înțelegi mult mai multe
Lucruri mărunte, certuri nevrute, apoi câte și mai câte
Nu-mi doream să fie așa, dar așa a fost să fie
Nu poți schimba cursul vieții din păcate frate, ține minte
Când drumu’ e lung, înseamnă că mai e puțin
Vreau să mă-ntorc în trecut că era totu’ mai simplu
Nu mă complicam atâta să fac fericiți atâția
Rewind un an în urmă, nu aveam nimic pe cârcă
Și s-a schimbat totu’ și nu am acum decât de furcă.

Refren x2:
Te rog nu mă face să fac chestii pe care-o să le regret
Îți mulțumesc pentru amintirile ce mi le-ai dat
Le păstrez în suflet și le prețuiesc ca pe-un tablou
Și când îmi e rău, mă gândesc la ele și mă vindec.

Strofa 2:
De obicei nu gândesc iar când gândesc gândesc prea mult
De ce tre’ să treacă toate mai puțin durerea?
Respiri dar nu trăiești, ci înnebunești
Unde ești, nu te mai găsești..
Doamne, ce-mi place să fac muzică atunci când mă simt trist
De asta fac zi și noapte, ca să ai ce pune pe repeat
Moralul să ți-l ridic, să-ți fiu de ajutor un pic
Piesele triste sunt făcute să vezi că nu suferi singur
E două, e târziu, ar trebui să mă culc
„Dumnezeu nu-ți dă mai mult decât poți duce”, un mare c***t
Când îți zic „pa”, să știi că nu e definitiv
Vreau doar să știi că îmi e dor de tine până ne revedem
Îs anost și mă tragi de limbă s-avem o conversație
Chiar îmi pare rău că nu pot fi și eu normal
Știi, viața nu e mereu exact chiar așa cum crezi
Fii atent, că-ți dă una de nu te vezi.

Refren x5:
Te rog nu mă face să fac chestii pe care-o să le regret
Îți mulțumesc pentru amintirile ce mi le-ai dat
Le păstrez în suflet și le prețuiesc ca pe-un tablou
Și când îmi e rău, mă gândesc la ele și mă vindec