Refren:
De ce plângeam tot timpul când eu eram un băiat simplu?
Aș vrea să fiu un băiat modest
Și să știu să citesc și să mă năpustesc
Și apoi să îndrug povești
Despre cum cred eu că ești un voinic ce prinde pești și bea ceai din 10 cești
La, la, la, la, la, laaa, la, la, la, la, la, laaaaaaa
Și acum vreau să te mai zăresc pe tine cum te pălești…

Ce păcat că nu mai trăiești, că vreau să te mai lovesc
Să constat că tu ești, iar apoi să te berberești
Când te băteai tu, îmi spuneai să vrei să fii polițai
Că vrei să prinzi un infractor și să-l bagi în dormitor
Iar apoi tu să-l scoli de pe patul pe care tu dormi
Vroiam să mai cânți aceeași poveste cu Puya cât mai trăiește
Dar păcat că tu te-ai dus și te-ai dus fără răspuns
Iar apoi tu ai murit și pe toți ne-ai zăpăcit
Dar dacă tu învii, vreau să te bat un pic și să-ți spun „Bine ai venit!”, dar de ce aș face asta? Ca să îți părăsești nevasta?
Iar apoi să mă întrebe unde-i Vlad al ei și nu crede
El s-a dus, te-a părăsit și pe noi toți ne-a mințit
Și tu plângi acum cu jale că nevasta moarte n-are
Și vroiai să o lași baltă, dar ai 3 rate de plată