Heinrich Heine - N-Am Împotriva Ta Nimica

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

N-am împotriva ta nimica, chiar de-aș înnebuni de jale.
Pe veci pierduto! n-am nimica, nimic n-am împotriva ta:
Oricât de mândră-n strălucirea ta de diamante-ai arăta,
Nu vei putea s-arunci o rază în noaptea inimioarei tale.
Știam de mult. În vis, odată, văzui viața ta ursită,
Văzui și noaptea-ntunecată ce inima ți-a fost robit-o,
Văzui și vipera ce mușcă ascunsă-n inimă-ți, iubito,
Și-am înțeles, pe veci pierduto, cât ești de mult nefericită!.
Și dacă ești nefericită, nimic n-am împotriva ta;
Iubito, soarta blestemată vrea ca să fim nefericiți!..
Pân’ ce tot zbuciumul acestor nebune inimi va-nceta,
Iubito, soarta blestemată vrea ca să fim nefericiți!.
Ci văd eu zâmbetul ironic pândind prilej ca să zbucnească.
Văd ochii tăi mărind cu ciudă fulgerătoarele lumine.
Și văd pornirea de orgoliu ce face sânul tău să crească —
Și totuși ești nefericită, nefericită, ca și mine!.
În preajma gurei tale totuși durerea tremură-n neștire,
De lacrimi tăinuite-n umbră ți-s ochii împăinjeniți
Și sânul tău superb ascunde o rană fără lecuire —
Iubito, soarta blestemată vrea ca să fim nefericiți!

n-am impotriva ta nimica – Versuri.pro

Heinrich Heine - N-Am Împotriva Ta Nimica