Munti Apuseni – Versuri.pro

Ștefan Hrușcă - Tu, Ardeal

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Tu, Ardeal, tu, Ardeal
Îți suntem oșteni,
Templul sfânt, templul sfânt
Munții Apuseni.
Că tu ne ești vatră
Și din piatră-n piatră
E tăria unui neam de moți.
Asta-i țara noastră
Noi nu stăm în gazdă
Horea-al nostru-i risipit pe roți. [X2]

Unde - Tron În Apuseni

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Tron în Apuseni.

1. Ne-am născut din dorință
Într-o lume de basm
Ne-am născut din iubire
De cântec și dans
Ne-am născut ca un vis
Ce nu moare în zori
Ne-am născut doar
De dorul munților.

R: Tron în Apuseni
Tron în Apuseni
Țara Crișurilor
Țara Moților
Țara Românilor.

2. Suntem fii de pădure
Cu muguri pe ram
Suntem veșnici ca brazii
Ninși peste ani
Suntem stâncă bătută
De ploaie și vânt
Suntem și rămânem
Ai acestui pământ.

3. Rămânem de-a pururi
Copii geto-daci
Cu inima-n piept
Bătând românește
Cu sângele-n vine
Ce nu se oprește
Murim și ne naștem
Aici în Carpați

Vacanta Mare - Balada Din Munții Apuseni

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Balada din munții apuseni
Balada lui Ciorbea haiducul
Foaie verde a cucului
Cucului haiducului
Haiducului cucului
Cucului haiducului
[zi ma ce trebuie acolo]
Cucucucului [trosc]
Can pauder dacapuci
Vezi doar cucu la haiduci
Sus in codru munților
Sta moțul moților
Victor Ciorbea picior fain
Și frumos ca Frankenstein
[cred a exista cal stie lumea]
Și tot merge așa târâș
Da cu ochelarii caș
De i se zice în popor
Periscopul munților
El șefu moților era
Și moții în urma sa calcă
Că vroiau să vadă toți
cum e un călcat cu moți
S-a auzit de-un primar
De-un primar cu ochelar
După față pare tandru
După ochelar scafandru
Pe o stâncă neagră care-i mai mult dâmb
Purtând cu mândrie ochelaru strâmb
Stă haiducul Ciorbea ținând mare sfat
Spre haiduci vorbește cu glas constipat
Am venit în momentu domnilor haiduci
Azi când țara plânge s-o ștergem.. de muci
Am făcut o treabă cam mare de primar
Da mai mult cu gura daia vorbesc rar
Și mă jur să-mi crape în 4 dioptria
O să scot din budă toată românia
În vremea asta la conac cu dureri cu tot
Ședea toți frații Păunescu cu frații lui cu tot
Și număra din galbiori bietu de el
Că n-avea bani să-și ia o pâine așa că-și lua hotel
Da o iscoadă i-a șoptit și a rămas perplex
Că Ciorbea vrea să-l haiducească acasă la Bancorex
Contu din bancă s-a lichidat
A venit Ciorbea și l-a luat
Vom face altul mai repede
Cu banii luați de la pedesere
Foaie verde a pulopului pe malul Irșovului
Stanchel se jelea pe umăr cu cucuvea
Și-n rusește înjura
Alelei boier Milica mă lăsați fără pâinică
M-ai făcut să părăsesc Cotroceniul strămoșesc
Că am păr cât nervi în cap dar-ar sida în el de tap
Dar un tap ce asculta din spatele lui striga
Purtând coardele vocale ce urli mai animale
Nu simțiți din munte până la malul mării cum adie briza e vremea schimbării
Nu simțiți aroma ce ne invadează și ne intră în nară ieșind din ca mă enervează
Dar haiducul Ciorbea în mijlocu disperării
zise dintr-o tufă nu-i vântu schimbării
Nu fugiți cu toții că ne e ciclon
S-a scăpat Băsescu și n-a zis pardon
În vreme asta la conac și cu dureri în cot ședea iară Păunescu și cu frații lui cu tot
Și strofa asta o repet ca să vedeți vă jur
Că orice întreprinde Ciorbea pe frații îi doare în cur. Înd aveau de încasat un miliard jumte și asta e explicația de ce-i durea la spate
Ciorbea în munții se retrăgea și acolo medita
Cu 80.000 ora că banu la meditație ținea pasu la inflație
Și cum sta așa i se arăta măicuța bătrână cu un porc de mână și un televizor aproape color
Victor Victoraș frumos batal norocu
Da să nu te-ntorci cu fața că-mi vomită dobitocu
Ce faci Victor mama am văzut că te-au pus primar
O să te tâmpești și tu ca vecinutu Funar
Ciorbea atunci se enerva și un cuțit arama că lua
Și bagă la brăulet și-și taie din cuculeț
Rana sângera și haiducu delira și chema la el miorița să-i alinge suferința
Miorița lae m-am tăiat la [știu lasă să-ți aduc măicuța că ți-ai tăiat][lasă că poate-i la masă]
Vad că vine moartea slută nimic nu mă mai ajută vai stăpâne greșești ascultă la mine
Când nu te mai ajută nimic
Te ajută Cilit
Ciorbea atuncea se trezește și-l prinde mania
Și atuncea întocmește contractul cu haiducia
Și în 200 de zile a promis că vor fi banii că o să vină boierii să o împartă la țărani

Vasile Copilu-Cheatră - Popas la Albac

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Vouă, munților ce fumegați ca un potir,
Cu sângele tribunilor din moș strămoș,
De-atâtea ori m-am năzuit să vă aduc prinos
Și v-am cules poveștile sub cerul coviltir.
Dar azi, când mă întorc acia la Albac,
În padinile voastre să adast o clipă,
De zvonul cetinii mi-e frică,
De parcă n-aș fi os din osul vostru dac.
Mă văd la glesnele bisericii lui Horia,
O umbră ce-ncercă să vă fure ca un hoț,
Prisace de legende și numele de moț,
Ce-a-mpodobit, cu dărnicie, România și istoria.
Plânge la gingia Arieșului, și-arare
Din unda râului bătrân un zvon
În mine se răsfrânge ca într-un anvon,
În semn de aprigă mustrare.
Am îngropat aicea atâtea amintiri…
Și-apoi în câte rânduri, an de an,
I-am schinjuit din nou pe Horia, Cloșca și Crișan,
În versurile mele deșarte năzuiri.
Aicea, undeva în munți, zace Sabinuța;
Vezi, Doamne, cât sunt de mic și mă-ngrozesc,
Că prigoriile din piept se zbat și-i înroșesc,
Cu ultimile picături de sânge năfrămuța.
Dincolo de munte cu lacrimi de bruj,
Plâng de-atâta vreme Cosânzenele,
Că-s îndoliate, iar poenele
Și honvezii beau și cântă-n Cluj.
Vin feciori din răsărit ciuntiți,
Fără vlagă-n ei, obiele,
Pe Arieș și Crișuri curge jele,
Că suntem sub cismă viermi striviți.
De aceea uneori mă uit ca prostu,
Peste casnele lui Iancu și-a lui Horia,
Aș vrea să spintec în țapin istoria
Și să strig că n-ai fost niciodată tatăl nostru!