https://versuri.pro Versuri corectate și explicate Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 ro-RO hourly 1 https://wordpress.org/?v=6.9 https://versuri.pro/wp-content/uploads/2026/01/cropped-favicon-32x32.png https://versuri.pro 32 32 https://versuri.pro/daniel-visan-dimitriu-misterul-stropilor-de-nori https://versuri.pro/daniel-visan-dimitriu-misterul-stropilor-de-nori#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000 http://versuri.pro/?p=83395 →]]> Era un cer albastru-cenușiu
în fiecare zi – așa-mi părea –
dar nu ploua, nu, încă nu ploua,
în toamna când, deja, era târziu.
Era tristețe-n fiecare nor,
iar gheața pătrundea în orice strop
ce ar fi vrut să cadă în potop,
și îl strângea-ntr-o menghină de dor.
Din când în când, venea în cerul trist,
timidă ca un zâmbet de copil,
o rază ce se strecura, abil,
în gheața cu sclipiri de ametist.
Se desprindeau, atunci, din norii lor
și coborau pe stâncile pustii,
îmbrățișați și veseli, încă vii,
doi stropi ce-și potoleau din vechiul dor.
Păreau, în umbra norilor grăbiți,
actori pe-o scenă care își schimba
cortina, puntea dintre ei, ceva
ce îi făcea să pară-ndrăgostiți.
Dar ce a fost, ce roluri au jucat,
va fi, întotdeauna, un mister
ascuns de-o clipă-n timpul efemer
ce l-a făcut, din ce în ce, uitat.

]]> https://versuri.pro/daniel-visan-dimitriu-misterul-stropilor-de-nori/feed 0