Strofa I:
Descriem planuri, în gânduri, cu timpu’
De la bad-boy, la simplu, mă schimbi tu
Nu-i nimic, că eu simt cum îți simte trupu’ nisipu’
Te iubesc, indiferent de anotimpuri, îți văd chipu’
Îmi înseninează filmul și triplul
Că simt nevoia să mă cert din nou cu tine
Că-mpăcarea ta, e drogul ce-mi face atât de bine
Și te pierd cu fiecare clipă-n care sunt aici
E prețul tău plătit, că nu poți să mă atingi
Fără tine lumea mea, devine un simplu „ghici”
Fără valoare, și când mă doare,
Ma prefac în piatră tare.
Și chiar de ne despart, mile sau kilometri
Tot ce simt eu pentru tine, e în parametrii
Și vom trece peste tot, peste orice fel de chestii
Peste foc, peste fiare și bestii

Refren:
Chiar dacă ne despart kilometrii sau mile,
Nu uit ce ți-am promis, când am plecat.
De la distanță, strig, să ajung înapoi la tine.
Mă întorc și sper să mă fii așteptat!
Să mă fii așteptat..

Strofa II:
Dau de același zid, când mă deschid
Să spun ce simt, și nu mă simt instinctiv
În stare să ating, momentul respectiv
În cât să crezi ce spun, să nu crezi că e fictiv
Că fac ce fac, nu tre’ să am motiv
Ca să am ce reproșa, mai târziu, preventiv
De ce să învârte totu’ în juru’ la timp
Că mie îmi trece repede, dar ție-ți trece târziu
Avem discuții și certuri la activ
Și dacă nu găsim, pentru ce devenim inventiv
Folosim jigniri, pe post de adjectiv
Am ajuns, să ne iubim, puțin, cam abuziv
Combinăm sentimente, pe post de aditiv
Cu ura ce se zbate-n noi, alternativ
Simt că ești tot, ce am și nu sunt subiectiv
Deși nesiguranța ta, a devenit un like motiv

Refren:
Chiar dacă ne despart kilometrii sau mile,
Nu uit ce ți-am promis, când am plecat.
De la distanță, strig, să ajung înapoi la tine.
Noi doi și sper să mă fii așteptat!
Să mă fii așteptat..