metafora moarte – Versuri.pro

Phoenix - Pasărea Calandrinon

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Text: Şerban Foarţă / Andrei Ujică.
Vine fără s-o chemi, i-auzi bate-n geam.
Intră fără să-i ceri, mândră şi de neam.
Vede prin carnea ta ca printr-un geam.
Albă Calandrinon, cu ochi de mărgean.
Sveltă fără cuvânt, la biet patul tău,
În ochi privindu-te cu drept ochiul său
Astfel fiind mântuit de-al ceasul rău.
Fiară cu dinţi de fier, zimţi de fierăstrău.
Pleacă şi-n urma ei, foi de trandafiri.
Doctor făr’ de arginţi, straniu musafir.
Albă Calandrinon, cu ochi de safir.
Albă Calandrinon, cu ochi de safir.
Soră, pasăre-n alb, psihi-mu,
harnic, darnic duh,
patemi, boală şi chin, ia-le tu:
Du-le în văzduh!

Emily Dickinson - Acesta-i un Mugur de Creier

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Acesta-i un mugur de Creier –
Italic grăunte – cazat –
De Soartă-ori Hazarduri în Spirit –
Ca să fie fructificat –.
Sfios cum e Vântu-n Odăile lui
Și iute ca Șuvoiul limbut –
Tot drumul Florii Sufletului
La fel ne e necunoscut.
Când îl află – nu se bucură mulți –
Înțeleptul Acasă-o poftește
Cu grijă aceluiași loc
Dacă altă Floare mai crește.
Când o pierd – în Ziua aceea
Un Zeu a murit și s-a dus,
Pe Pieptu-i un Suflet se-nchide
Floarea e-a Celui de sus.

Ion Minulescu - Povestea Mea și a Lor

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Povestea mea și a lor.
Mă-ntreb:
Cel care-am fost cândva
Tot eu sunt și-azi?..
Sau sunt altcineva?..
Confrații mei – e drept – nu bănuiesc
Că sunt și morți rebeli care trăiesc!
Dovadă eu –
Eu, care-am fost ucis
De către cei care, citind ce-am scris,
M-au ponegrit
Și m-au scuipat,
Apoi cu toți m-au pastișat..
Iar când n-au mai avut ce-mi face,
Mi-au presărat în pat un pumn de ace –
Convinși c-am să mă-nțep în ele
Și-am să mor!..
Dar eu le-am dat cu tifla tuturor..
Și azi – deși înmormântat de ei
De viu –
Continuu să trăiesc, ba chiar să scriu..
În timp ce criminalii mei confrați
Trăiesc din semne de-ntrebare
Și putrezesc neînmormântați..

Nina Cassian - Moarte în Galben

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

E-un hexagon, e un romb
al fagurelui interzis.
În ceară, în miere sucomb.
Galbenul crește. Mi-s otrăvite
urechile de zumzetul
celulelor fagocite.
Mor interior.
Albina, cu acul spre mine,
mă învață să mor.

Nina Cassian - Bariera

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Culcat era de-a curmezișul
acel copac de-argint bătrân.
Spân, spân,
acel copac de-argint bătrân.
Ce piei de șarpe-n șapte riduri!
Orbite goale – câte vrei.
Piei, piei!
Orbite goale – câte vrei.
L-am mângâiat, să se-nfioare,
dar era surd și fără grai.
„Hai, hai! ”
– dar era surd și fără grai.
Doar cioturi, noduri, uscăciune.
Ți-am spus: „Hai să murim puțin”.
„Vin, vin”,
mi-ai spus,
„Vin să murim puțin”.

Ana Blandiana - Încă Un Pas

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Încă un pas.
Atât de puține lucruri mă pricep să fac
Nici piersici ca piersicii,
Nici struguri ca via,
Nici măcar nuci
Ca arborii cu umbră amară
Și foșnet ușor,
Un singur lucru știu să fac
Cu o pricepere extraordinară:
Știu să mor.
Nu mă laud,
Știu să mor cum puțini oameni știu –
Mă învelesc întâi în tăcere,
Apoi în pustiu
Și pornesc astfel încet, un pas,
Încă un pas, și încă un pas,
Până nu se mai vede din mine
Decât un glas
Așezat somptuos
În al cărții sicriu.
Nu mă laud,
Credeți-mă, știu să mor
Și știu, mai ales, să înviu,
Dar asta e, bineînțeles,
Mult mai ușor.