Unq' - Mereu A Fost

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Ce mai plânge timpul, nu tipul, adolescenta e prototipul
Vei fi prostit să fii fericit, dar tot știi că o să mori singur
Poate că nu sunt eu, dar încerc, că știu că ai nevoie
Și mi-am propus s-o fac mereu, chiar de știu că nu mă voi întoarce înapoi, e.
Complicat, dar hei, mereu a fost
Când o să mă întorc o să fac urâtul să fie frumos, o să întorc marea cu susul în jos
Să acopăr lacrimile ce au curs din ochii tăi cât n-am fost, sau n-ai fost, e complicat de dureros
Să nu te îndoiești, știu că în ochii tăi am fost acel mai curajos.
Dar toate astea se întâmplă cu un rost, îți jur, mereu a fost așa
Și povestea va avea un final, îndepărtat sper, cu o plapumă de catifea
Cu inima ta în palma mea, cu două cești de cafea pe birou
Când ne vom reîncarna în doi oameni diferiți vreau să te descopăr din nou.
Eu de obicei văd departe de viitor, și când mă pierd printre detalii și mă arde acel dor
Vreau să nu uit că înainte de scriitor sunt om, chiar dacă nu suport că interiorul oamenilor e un loc straniu și gol
Mă scol din somn și mă gândesc că sunt din nou în locul ce mă face atât de rău
Încerc să adorm dar nu pot, văd umbra de la geam ce mă privește ca un dulău.
Simt fiecare parte din instrumental, aș cânta până îmi piere glasul de fericire
Dar s-a dărâmat zidul fals construit în mine ce mă făcea să mă simt bine
Că minciuna a fost întotdeauna cea mai bună variantă a oamenilor triști
Am devenit dezorientați pentru că am acceptat să devenim în întuneric turiști.
Timpul, ne va aduce înapoi, în asta vreau să sperăm
Și de ploaie de asteroizi, niște pietricele atunci când suflăm
Și o să aflăm că adevărul ascunde minciuna
Ce ne-a făcut să încurcăm invidia cu ura

mereu a fost – Versuri.pro

Unq' - Mereu A Fost