Nord - Lut, Lut

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Rânjești pământiu din colțul tău și puțin din al meu.
Hai. Eziți? Îngroapă-mă cu brațe reci.
Sapă cât îți poftește inima,
Cât să-ți potolești inima rea
Ca iarba de la fereastră. Știu
Că a plouat acolo tot noroiul nostru
Strâns în pumni mici de copil lipsit de jucărie
Ce bat surd în pieptul meu slut.
Ah, nu-i suficient.. Vrei să dansăm?
De unde știi tu cum arată îngerii când dorm?
Poate sforăie sonorul coșmarului meu.
Atunci eu ce visez, ei ce visează?
Cum își trag rădăcini însetate din pământ,
Al nostru, al tuturor.
Dacă vrei ne certăm puțin pe el sau
Ne certăm puțin sub el.
Cam bănuiesc eu ce ai prefera tu:
Să mă înec în propriu-ți eu. Ce mai aștepți?
Varsă din străfunduri și lipește-mă anapoda.
Palmele tale reci, de lut îngroapă de mult
Palmele mele reci, de lut, moarte de mult.
Palmele tale reci, de lut îngroapă de mult
Palmele mele reci, de lut, moarte de mult.
Nu sta, sapă. Mintea-mi scapă:
Bulgăre-n stea, salbă.
Suport s-o port (opusul unui suport)
Sau mă sufoc
Sub rădăcinile tale
Ce-au supt otrava rădăcinii letale,
Umbrind cerul ce-mi încape
Exact în capacul unei racle.
Din fierul cerceilor tăi,
Pune-mi-i zâmbind pe ochi.
Lut pe lut pe
Lut pe lut pe
Lut pe lut pe
Lut pe lut.
La semnalul meu lași semnul Lui pe
Fruntea mea în formă de cuib de
Viespi. Aruncă-ți rochia – un lest –
C-o topim să ne contopim funest.
C-un gest de prăbușire pe-un umăr
Îi torc otrava s-o torni într-un măr.
Gonește-mi-l de sub tălpi și-adună-l,
Golește-mi-l de surpări. Azi un val.
Se lasă pe ochiul tău stâng și
Se ridică de pe sufletul meu drept
Sau.. era exact invers?
Sufletul tău strâmb și
Ochiul meu drept ce?
Pavăză pentru creștetul tău firav.
Acum înțeleg că nu vrei să mă îngropi pe mine
Ci să te îngropi în mine.
Scuză-mă dar îmi intrase lumina în urechi.
Acum așteaptă doar să vezi ce
Ciulini falnici vor crește deasupra
Lutului pe.
Lut pe lut pe
Lut pe lut.
Modelează-mă cum vrei tu,
Eu o să modelez cu versuri
Un epitaf, tu fă-mi-l din praf,
Ia-mi planta, cărbunele, pune-le-n vraf
Peste adormirea mea rece.
Veste: domnia mea, rege-mi
Este caldul din mineral.
E ireal cum adun din mine rar
Precum întoarcerea-n mâinile dintâi,
Precum un vierme-ntr-un fluture,
Precum o avalanșă spre vârf,
Precum un clar într-un tulbure.
Plec c-un sentiment că vii și tu,
Eu neputând să îmi fiu vizitiu.
Dar tu vii târziu cu noaptea-n țărână.
Dar tu vii târziu și noaptea mă fărâmă.
Înaintea ta împreună cu nopțile mai mici
Dinauntrul meu cărora le este atât de frig.
Vino să le urezi „noapte bună” și să le
Învelești cu forma ta de spațiu gol menit păstrării.
Lutului meu inform acum,
Ce tremură după atingerea
Lutului tău inform acum,
Ce tremură după atingerea
Lutului meu inform acum,
Ce tremură după atingerea
Lutului tău inform acum,
Ce tremură după atingerea
Lutului meu inform acum,
Ce tremură după atingerea
Lutului tău inform acum,
Ce tremură după atingerea
Lutului meu inform acum,
Ce tremură după atingerea
Lutului tău inform acum.

lut lut – Versuri.pro

Nord - Lut, Lut