luntre – Versuri.pro

Serghei Esenin - Mi-Am Cioplit O Luntre-n Crâng

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Mi-am cioplit o luntre-n crâng,
Unde crește mușețelul,
Și-am scăpat din ea inelul
Mândrei mele, în adânc.

Rău e, ca o soacră rea,
Dorul când te pedepsește.
Mi-a furat inelu-un pește
Și cu el dragostea mea.

Nu l-am mai găsit. Pe drum,
Râu-și bătea loc de mine:
”Mândrei tale-i merge bine,
Altu-o strânge-n brațe-acum.”.

Nu mai merg la joc, nici gând:
O să râdă lumea toată.
Cu vâltoarea spumegată
Cununa-mă-voi curând.

Stefan Augustin Doinaş - Caligrafie Japoneză

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

O, ce nalt naufragiu! / Singura luntre / are vâsle de pene. →

Thomas Moore - Luntrea pe Uscat

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

În zori de zi frumoasă, la țărmul unei ape,
O luntre sprinteoară, cu pânzi subțiri și albe,
Mândru se legăna.
Și valurile line, de soare poleite,
Chiar ca veșmânt de stofă pe lângă ea-ncrețite,
Frumos o împrejura.
Senin deasupra cerul, sub ea, ca sticlă mare,
Și-a florilor mireasmă, și-a zefirilor boare,
Gingaș o dezmierda.
Încât părea că toate i se supun, se pleacă,
Și vor ca a lor grații numaidecât să-i placă,
Iar luntrea se-alinta.
Spre seară, însă apa, de vânt cumplit gonită
Se trase de la țărmuri, și luntrea părăsită
Ca un bătrân nemernic,
Pe lut uscat rămase, cu pânzele sfărmate,
Cu cârma prăpădită, cu coastele uscate,
Ca un butuc netrebnic.
Așa ne lucesc toate în zorile vieții,
Așa ne pare lumea în vârsta tinereții,
Dar precum steaua zilei se-ntunecă de noapte,
Așa a vârstei seară vine să ne deștepte,
Că toate sunt nălucă, că toate sunt menite
Pe om să amăgească,
Spre a uita căitul, ca luntrea făr’ de minte
Ce are să pățească.

Tudor Arghezi - Fiara Mării

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Te iată iarăși singur, în luntrea cât o scoică,
Luptând în fundul zării cu norii mari din cer
Și legănat de mare, de fiară, ca de-o doică,
Și năbușit în cântec de țâțele-i de fier.
Talazele-adunate cu bezne, șerpi și râme
Și-n gloate ghemuite, fanaticii limbrici
Te urmăresc: izbândă și lupta să-ți dărâme
Fiindcă putuși furtună cu fruntea să despici.
Deasupra muncii tale încet biruitoare
Veghează-n toată lumea un singur strop de stea,
Ca un păianjen care-a pogorât din soare
Ca-n trecerea vâltorii zălog și scut să stea.
Te iată prins de vânturi. Stihia nu te cruță.
Că-n vremea când, lipsindu-i și luntre și lopeți,
Omul era bolnavă și palidă maimuță,
Înfricoșată-n fața cereștilor păreți.
Departe ești, departe, ca fluturii ce-și lasă
În ramuri crisalida, din piersicul natal,
Departe foarte, frate, de sunteți și de casă,
Gonind întreg oceanul, străin, din val în val.
Unde se duce singur, urzit în marea deasă?

Ana Blandiana - Luntre

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Să îmi fac o luntre împletită din ierburi și flori
Și să mă las să alunec pe râu ca un plaur,
Egal depărtată de maluri,
Străină de pești,
Să mă mântuie stelele noaptea și-n zori
Să mă-nconjure-ai apei ochi vitregi de aur.
Să nu văd nimic prin pleoapele-nchise,
Un roșu-ntuneric încet mă pătrundă
Atent doar la ritmul somnatec de undă,
Ușor se-nsteleze și moartea-mi de vise
Lăsate târziu să răspundă.
Târziu legănată de luntrea de ierbi,
Miresme sărate și verzi m-or cuprinde,
Împletită în alge și șerpi,
Asfințită-n al mării pustiu,
Să nu mai țin minte.

Alternosfera - Ancora

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Ancoră prinsă
Uitată-n nisip
De valuri neatinsă
Neatinsă de timp
Aștept malul poate
S-adune din ploi
Brațele late
S-ajungă la noi.

Tu luntre învinsă
Legată la stâlp
O viață întinsă
Arid anotimp
Netedă apă
Cu pieptul să tai
O mare odată
Oglindă să ai.

Viață întinsă
Mut anotimp
De valuri neatinsă
Neatinsă de timp
Uscați de o boală
Tăcută și rea
O luntre stă goală
Și-o ancoră grea