Urbankart - Libertate

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

E decembrie în plină stradă, cetățeni cu steaguri,
M-am trezit cu greu după o noapte beat prin baruri,
Cu un sentiment ciudat și o migrenă reușită
Scriu cu mâna dreaptă tremurând de parcă am o sută
Se lasă seara, smardoială pe la blocuri,
Toți ciudații stau în grupuri așteptând norocul,
Îmbrăcați ca de duminică cu p*izde printre ei,
Așteaptă o proastă să se agate între ei,
Merg mai departe pe la capăt pe alee
Dau de un prieten vechi care se luptă cu o cheie,
Pe lângă el ciutani, iar râvniți să facă bani,
Da’ trecutul lor drogat i-a prăjit ca pe jidani,
Cu respect îi salut și am plecat mai departe
Mă plimb prin cartier cu amintiri îndepărtate
Când jucam miuța, frate, cu golanii de mai sus,
Ne certam și ne bateam că fumam și regizam.

Refren: Mulți la fel, alții cu cartea, restu’ tot în colț de stradă,
Din partea întunecată răsărind aceeași dramă
Același sentiment care te îngheață-n plină iarnă,
Peste București, locu-n care genii se destramă.. x 2

E-nceput de iarnă grea, unii încă așteaptă leafa,
Alții așteaptă apocalipsa refuzând realitatea,
Eu m-am retras tăcut, căutând identitatea,
Între emoții și amintiri ce-au gravat periodic strada,
7 dimineața, ochii grei, mă îndrept spre punctu’ zero,
Protestanți cu 3 culori s-aud în stereo,
Las în spate agitația, dau de-un fost coleg de școală
Care din premiant a devenit consumator în scară,
Încă-i lumină afară, plec spre casă, ajung cu greu la 5
Trec pe lângă colțu’ unde vineri încă-i 25,
La colț de bloc acum e partea întunecată
Că un tata fără leafă și-a lăsat nevasta lată,
Îngrozit și furios îmi văd de drum printre alei,
Într-o zonă mai retrasă m-abordează doi cu „Hei!”
Sunt tovarăși amintiți într-un vers ceva mai tragic
Când vă povesteam că mulți s-au prăjit de mici cu magic.

liberatate – Versuri.pro

Urbankart - Libertate