Nerub - Las-o Moartă

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Nu mai pot să fac tot felul de compromisuri că nu-i pont;
Încerc să pun mâna pe visuri
Cu rate-n bancă sau cu tot felul de tripuri,
Curat la job, umil de tot şi fără figuri.
Te dai de-a dura, dai de tot felul de ziduri,
Poţi să te păcăleşti, să crezi în superstiţii, mituri,
Poţi să fii amabil până-n capătul lumii
Şi să pierzi mereu subit când vine vorba de sume;
Dar energia se propagă,
Deşi-i mereu atât de vagă.
Întreabă inima-nainte să faci bani,
Că tot ce-i sub covor o să iasă peste ani.
Şi societatea-i o industrie globală,
Îmi amintesc mereu când văd pădurea atât de goală;
Ce-i aia boală când totul se descompune?
Mai târziu sau mai devreme vine vorba tot de sume.
Şi tu crezi c-ai scăpat, n-ai idee;
Atât de egoist, ai legat-o şi pe Eva.
Era tot ce ţineai la piept ieri,
Azi e sacul tău de box şi-o iubeşti atât de sincer.
Înţeleg prin ce treci, nu te judec,
Nu te pot aduce nici acasă să te vindec.
Decide tu-nainte de toate de ce
Ai uitat de-unde-ai venit, devenind atât de rece.
Pleacă departe şi reculege-te!
Nu-ţi căuta drumu-n nu ştiu ce culegere
Că trece repede şi tu te plictiseşti
Ca o piţipoancă proastă-ntr-un taxi de Bucureşti.
Pleşcăviţă la pachet, bere rece
Trece timpul, fă curat şi-o baie caldă,
Mergi la magazin şi treci şi pe la facultate
Să te simţi împlinit la suprafaţă.
Da tu cine p***a mea te crezi?
Eşti un parazit şi tu vrei să evadezi
Nu mai ştii simbioză de la epoca de piatră,
Vrei s-o epuizezi şi s-o laşi moartă;
Da tu cine p***a mea te crezi?
Eşti un parazit şi tu vrei să evadezi
Nu mai ştii simbioză de la epoca de piatră,
Vrei s-o epuizezi şi s-o laşi moartă.

las-o moarta – Versuri.pro

Nerub - Las-o Moartă