Fort Minor - Kenji (În Română)

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Tatăl meu a venit în Japonia în 1905,
Avea 15 ani, a emigrat din Japonia.
El a lucrat până a putut să cumpere această bucată de pământ
Și a construit un magazin.
Lasă-mă să-ți zic povestea în forma unui vis,
Nu știu de ce trebuie să o zic, dar știu ce înseamnă,
Închide-ți ochii, imaginează-ți scena,
Cum o desenez pentru tine, era Al Doilea Război Mondial,
Când acest om, numit Kenji, s-a trezit.
Kenji nu era un soldat,
Era doar un simplu om cu o familie care deținea un magazin în Los Angeles.
În ziua aceea, s-a târât din pat, ca de fiecare dată,
Șuncă și ouă cu soția și copiii,
A trăit la etajul doi al magazinului pe care îl gestiona,
S-a mutat în Los Angeles din Japonia,
L-au numit ‘imigrant’,
În japoneză, zicea că e numit „issei”,
Asta însemna ‘Prima generație în Statele Unite’,
Când toată lumea era speriată de germani, speriată de japonezi,
Dar mai presus de toate, speriați de un atac asupra patriei,
Și în acea dimineață când Kenji s-a dus în dormitor
Lumea lui s-a întunecat deoarece,
Chiar acolo; știrile de pe prima pagină,
Cu trei săptămâni înainte de 1942,
„Pearl Harbour” a fost bombardat și japonezii vin,
Poze cu soldați murind și fugind,
Kenji știa că va duce la,
Cum a prezis el, președintele a zis,
„Japonezii răi din țara noastră vor fi închiși departe”,
I-au dat lui Kenji câteva zile,
Să-și împacheteze toată viața în două sacoșe,
Doar două sacoșe – nu a putut să-și ia nici hainele,
Mulți oameni nu aveau nicio sacoșă să împacheteze ceva în ea,
Deci doar două sacoșe era tot ce le-au dat,
Când copiii au întrebat „Mama, unde mergem?”,
Nimeni nu știa ce să le zică,
Kenji nu a vrut să mintă, a zis „Statele Unite caută spioni”,
Și trebuie să locuim într-un loc numit Manazar,
Unde sunt mulți japonezi,
Oprește-te, nu te uita la oamenii cu arme,
Nu vrei să-i faci pe soldați curioși,
Dacă vei fugi sau nu,
Că dacă vei fugi s-ar putea să fii împușcat,
În afară de asta încearcă să nu te gândești la ea,
Încearcă să nu îți faci griji de faptul că e îmbulzeală,
Într-o zi vom scăpa, într-o zi, într-o zi…
Imediat ce războiul s-a terminat.
Soldații au venit pur și simplu în casă și
„Trebuie să veniți”
„Toți japonezii trebuie să plece”
L-au luat pe domnul Nii
Oamenii nu au înțeles
De ce a trebuit să-l ia pe el
Deoarece el era doar un vecin nevinovat.
Deci acum ei sunt într-un oraș cu soldați care-i înconjoară,
În fiecare zi, fiecare noapte se uită la ei,
Din turnuri de veghe sus pe perete,
Kenji nu putea să-i urască deloc,
Ei își făceau doar treaba,
El nu avea de gând să facă probleme,
Avea o grădină mică cu fructe și legume,
Care le dădea soldaților într-un coș pe care îl făcuse nevasta lui,
Dar în mintea lui, vroia să salveze viața familiei lui,
Prizonieri de război în propria lor țară,
Pentru ce?
Timpul a trecut în orașul-închisoare,
Se întreba dacă va trăi până ce vor fi eliberați,
Singura cale de scăpare era să se alăture armatei,
Și chiar, câțiva oameni s-au dus pentru armată – s-au înscris,
Și s-au trezit zburând spre Japonia cu o bombă,
Explozia de 15 kilotone a pus capăt războiului destul de repede,
Două orașe au fost făcute bucățele, sfârșitul războiului a venit rapid,
Kenji a scăpat, sperând la viața normală cu copiii și nevasta lui,
Dar când s-au întors înapoi la casa lor,
Ce au văzut i-a făcut să se simtă așa singuri,
Acești oameni au distrus fiecare cameră,
Au spart geamurile și ușile,
Era scris pe pereți și pe podea,
„Japonezii nu mai sunt bine veniți”,
Și Kenji și-a scăpat sacoșele pe laturi și a stat afară,
S-a uitat la soția lui fără cuvinte să-i zică,
Ea s-a uitat înapoi la el, ștergându-și lacrimile,
Și a zis „Într-o zi vom fi bine, într-o zi”,
Acum numele s-au schimbat, dar povestea e aceeași,
Familia mea a fost închisă atunci în 1942,
Familia mea era acolo unde era întuneric și rece,
Și l-au numit un lagăr de internare.
Când ne-am întors prima oară din lagăr… uhh
A fost… foarte… foarte rău.
Eu, eu îmi amintesc că soțul meu a zis,
„O să stăm până la sfârșit?”
După aia soțul meu a murit înainte să se închidă lagărul.

lagar internare – Versuri.pro

Fort Minor - Kenji (În Română)