Underman feat Feat Carbon - Jurnalul

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Vad palme și mult pământ,
Mă văd pe mine săpând
„Om în materia lui”, îmi trece prin gând.
Prin țărâna-asta nefastă,
Țin de glia-asta ce nu mă lasă
Aceeași stare de când am plecat de-acasă.
Dacă era soare și-un cer senin eram cu chipul către ai mei,
Dar e furtună și plouă cu venin, mă-ntorc cu spatele la ei.
Am ales nori, pentru că unii dintre noi nu se tem de noroi,
Ce curge șiroi, și schimbă zilnic tipu’ de război.
Port lemn pe umeri sângerez,
O să port aripi pe spate, nu-ncetez.
V-avertizez. Singura cale stă-nainte
Și-aruncă jale-napoi la cele sfinte,
Prea puține cuvinte să definești.
Ideea de ideal pentru care merită să te jertfești.
Armă sau pix fieru-i la fel de rece.
Omu’-ncălzește și la rândul lui se trece,
Spre raze de soare, prin ninsoare
Când îl prind „Ma doare”, închide ochii și moare,
Zboară în cel mai mare grad de splendoare.
Azi adorm plutind către stele,
Ca mâine să mă trezesc printre planetele mele, împăcat cu toate cele.
Am tras la sorți destine, în general împăcat cu mine.
Accept ce vine, fie de-i rău sau bine nu contează, ține.
Nu-i sârma de vină, delimitează o crimă sau o grădină divină
Ce noaptea-i latrină devine muzeu la lumină.
De ziduri ce-ndur, prea des din reziduri o să creez picturi,
Și sechele, de fapt, schele pe care urc la ceruri.
Aici e zona de luptă. O tonă de lupi ce se-nfruptă din miel,
Ca apoi ce-i ce scapă să se ucidă-ntre ei.
Oase pentru viitor, îngrop pe-ai mei la o laltă cu-ai lor.
Comun dezgrop animalul din mine
Comut îmi ies din fire, țes la război neștire,
Mă-ngrozesc de ce rezultă, pun pe foc, ard în rugă
Uit de mine, mi-adus aminte cineva m-ascultă,
Doamne ajută!
Citesc o carte-n care parcă totul se potrivește,
La fiecare rând tresar ca și cum cartea mă citește,
Ce chestie, cartea-ncepe cu unul citind,
Povestind altora viața pe ritm,
Construind metafora elaborat, silabele galopând exagerat
Trap, capcane-n cap, odată prins ești ancorat
Odată ancorat eliberat sau alterat,
Împăcat sau încătușat starea de fapt se schimbă.
Gânduri negre cad în cuvinte grele pe limbă,
Săgeți aruncate s-atingă ținte-n derivă
Se-ntorc, lovesc, rănesc, te otrăvesc
La rândul tău rănești în cercul lumesc
Cum dai primești, și
Înveți din mers, din nevoi și stres
Un proces mental, fiecare scrie pagini de jurnal
Din suflet iei sentimente ce exprimă clar,
Mintea-i un torționar, omoară instinctu’ primal.
E planeta maimuțelor, ce produc și cară gunoi,
Și gunoiu-i separă, dar vrând să pară curați
Declară pe ceilalți vinovați,
Și voi judecați chiar și-n tăcere ridicați piatra și-aruncați cu putere,
ÎNSETAȚI, vă-ntrebați oare-n ce dați?
Cu ce scop atacați surori și frați încetați!
Orice tip de dominație acceptați,
Ca mergem pe rute diferite spre aceeași destinație
Și vom fi la fel.

jurnal personal – Versuri.pro

Underman feat Feat Carbon - Jurnalul