jurca marinela florina – Versuri.pro

Aș Vrea Să Pot Zbura

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Aș vrea să pot zbura
Unde mă poartă gândul.
Dar nu pot, nu am aripi
Așa că-mi scriu cuvântul.
Să te privesc din prag,
Iubite, pe-nserate.
Dar știu că n-am să pot..
Și mi te scriu în carte!
„Născută sunt, din apă și pământ
Și am primit din cer, suflarea sfântă.
Să pot a scrie versuri, să scriu al meu cuvânt
Când inima, mi-e frântă „
Autor: Jurca Marinela Florina.
13:09:2013

Am Să Îţi Scriu Mereu, Seară După Seară…

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Ți-am spus că te iubesc, ca soarele pământul
Și că de dragul tău, îmi scrijelesc cuvântul.
Că te îmbrac în versuri, când dorul tău mă doare
Și dragostea ce-ți port, e vie și e mare.
Te mângâi azi cu slove, în mii de poezii..
Tu le citești pe toate, te regăsești și știi.
Că tu-mi ești muza care, versul mi-l șoptește
Eu sunt poeta care, le scrie că iubește.
Am să îți scriu mereu, seară după seară..
Căci gândurile mele, fugar spre tine-mi zboară.
Azi nu ești lângă mine, așa cum ne-am promis
Însă iubirea noastră, e vie.. nu s-a stins.
Am să te-aștept să vii, cât inima-mi va bate
Eu doar cu tine viața, pe toată mi-aș împarte.
Se scrie poezia, și-ți spun că nu e drept..
Să te iubesc în taină și să te tot aștept.
Citește-mi poezia, ce pentru tine-i scrisă
În care regăsești, o dragoste promisă.
Am obosit să scriu, uitând să mai trăiesc
Azi sunt o poezie.. dar încă te iubesc.

Stăteam Lângă Potecă, În Serile Târzii (Partea 20)

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Suntem la malul tău, venit-am cu tributul
Ca să ne fii sălaş, noi, pribegiţi ai sorţii.
Venim azi în adânc, lăsăm în urmă viaţa,
Călcând în valul rece, ce stă în faţa morţii.
Cu tălpile-ngheţate, ţinându-ne de mână
Venim azi în adânc, să fim noi împreună.
La ce folos ni-e viaţa, de nu sunt lângă el?
Mare!!!.. deschide-ţi valul, pe rug îţi suntem miel!.
Aşa mi-a spus destinul, în valuri să m-arunc,
Pentru iubirea mea, să-mi dau viaţa tribut.
Cu zâmbetul pe buze, azi în adânc îţi vin
Dar cu iubirea mea, de mână eu mă ţin.
Se trage-un val în stânga şi altul mult spre dreapta,
Iar noi spre un adânc, tot coborâm azi treapta.
În urmă noastră marea, de diguri se izbeşte
Din pragul de corali, mereu, mereu şopteşte.
Cine sunteţi voi? de în adânc veniţi,
Ţinându-vă de mână, de viaţă pribegiţi?
Nu v-am cerut tribut, viaţa să mi-o daţi,
Ve-ţi trece pragul morţii, aici vreţi voi să staţi?.
Cine eşti femeie, de ce ţi-e faţa plânsă?
Văd!. din suflet fericirea, toată ţi-a fost smulsă!
Nu-i vreun loc în lume, că pământu-i mare..
Să va trăiţi iubirea, .. vii să staţi în mare?.
… Miriam, mă numesc şi-n dar, dau viaţa mea.
În genunchi îţi cad, nu ne alunga!
Sunt cu fiu de codru, blestemaţi de soartă..
Că ne-am scris iubirea, în stejar pe-o scoarţă!.
Cine eşti bărbate? suflet răvăşit,
Şi cu-a ta femeie, de ce-n mare-ai venit?
Cine va alungă şi va hăituieşte?
Văd!!.. Pe voi iubirea, veşnic va uneşte!.
-Eu sunt Beniamin, în faţă-ţi stau spăşit,
M-au blestemat toţi codrii, doar fiindcă am iubit!
În palme îţi pun viaţa-mi, te rog mi-o ia în dar
Nu vreau de-a mea femeie, departe să fiu iar!.
-Oh, voi muritori, nu va-nţeleg iubirea,
Aţi fi în stare azi, să-mbrăţişaţi chiar moartea!
Dar n-am să va permit, plecaţi voi din adânc..
Pentru iubirea voastră să înfruntaţi chiar soarta!.
.. CONTINUARE ÎN PARTEA 21.
Autorii : Jurca Marinela Florina & Viţelaru Loredana Nicoleta
29:09:2013