Isidora Acevedo

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Ce-i drept, nu știu nimic despre el –
în afară de numele de locuri și de date:
fraude ale cuvintelor –
dar cu temătoare smerenie i-am răscumpărat cea din urmă zi,
nu ziua văzută de ceilalți, ci ziua lui,
și vreau să zăbovesc pentru a scrie despre ea.
Îi plăcea să stea de vorbă cu prietenii la jocul de cărți,
se născuse în Alsina, în zona înstărită a cartierului,
comisar al vechii piețe de fructe din cartierul Unsprezece,
comisar al gărzii civice,
s-a luptat, când i-a cerut-o Buenos Aires,
la Cepeda, la Pavon și pe plaja din Corrales.
Dar glasul meu nu trebuie să-i cânte bătăliile,
fiindcă el le-a dus cu sine într-un vis esențial.
Așa cum alți oameni scriu versuri,
bunicul meu a visat un vis.
Când o congestie pulmonară îl topea pe picioare
și febra necruțătoare îl făcuse de nerecunoscut,
a adunat arzătoarele documente ale memoriei
pentru a făuri un vis.
Asta s-a întâmplat într-o casă de pe strada Serrano,
în vara fierbinte din nouă sute cinci.
A visat două armate
care intrau în umbra unei bătălii;
a înșirat comandanții, drapelele, unitățile.
„Acum șefii țin sfat”, a spus cu un glas puternic pe care ei
l-au auzit și a vrut să se ridice ca să-i vadă.
A cercetat pampa:
a văzut terenuri accidentate, numai bune pentru infanterie,
și câmpii întinse unde șarja de cavalerie putea să smulgă biruința.
A mai inspectat o dată terenul,
a trecut în revistă nenumăratele chipuri pe care orice om le
cunoaște după atâția ani, fără să le cunoască:
chipuri bărboase ce se estompează în dagherotipuri,
chipuri de oameni ce-au luptat alături de el în Puente Alsina
și Cepeda.
Și-a văduvit viața de zile
pentru această vizionară faptă de vitejie în slujba patriei,
care avea nevoie de credința lui; curajul lui nu a izvorât
din frică;
s-a strâns o armată de umbre ecvestre
ca să-l omoare.
Astfel, în dormitorul ce dădea spre grădină,
a murit într-un vis pentru patrie.
Mi-au vorbit despre moartea lui folosind metafora călătoriei.
Nu i-am crezut. Eram mic, nu știam pe atunci ce-i moartea;
eram nemuritor;
l-am căutat zile întregi prin odăile fără lumină.

Jorge Luis Borges – Versuri.pro

Isidora Acevedo