A fost o vreme-n care, în Cuba era soare,
Era şi deziluzie, marxism în difuzoare,
Trecând prin Caraibe, te întrebi ce se petrece,
Aici în 20 de ani câştigi cât alţii-n 10!.

În patul meu eu stau şi de iubirea mea mi-e dor,
Îmi aranjez frumos cureaua şi cămaşa din obor,
Setea de creaţie mă apucă şi în somn,
Societatea mă învaţă cum să fiu un mare domn!.

Plângea maica domnului, jamaica domnului, jamaica domnului, jamaica domnu’..

Haide haide cum mine, să fugim în paradis,
Luăm trenul din Azuga şi ajungem la Paris!
De acolo luăm avionul până-n Danemarca,
Iar dacă nu ai mărunt putem să mergem şi cu barca!.

La Kingston, în Jamaica, ne putem iubi pe plaiuri,
Un rastafarai şi cu Bob, dormind, ei stau de strajă,
Căutând pe loc menirea iubirii pământene,
Aş căuta-o şi eu, de nu mi-ar fi prea lene, dar..

Plângea maica domnului, jamaica domnului, jamaica domnului, jamaica domnu’.