https://versuri.pro Versuri corectate și explicate Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 ro-RO hourly 1 https://wordpress.org/?v=6.9 https://versuri.pro/wp-content/uploads/2026/01/cropped-favicon-32x32.png https://versuri.pro 32 32 https://versuri.pro/rappy-istoria-unui https://versuri.pro/rappy-istoria-unui#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=44573 →]]> Eieeee..
Se trezește cu dorința de nu a se mai trezi.
Cu dorința ca ziua de mâine nu va mai veni.
Își vede mama cum își face o injecție,
Își vede surioara cum moare de la infecție.
Își ia geanta și pur și simplu pleacă la școală,
Știe că de problemele lui pe nimeni n-o să doară.
Toți se uită la el cu privire ascuțită,
Parcă e copil din altă lume neobișnuită.
Lipită de sărăcie și de probleme fără râs și zâmbet și doar cu momente grele.
La școală vede copii cu o soartă diferită, fără nicio durere, lacrimi și fără ispită.
După lecții în biserică se roagă la acel de sus ca azi să fie al lui ultimul apus,
Că s-a săturat să-și vadă mama beată, să vadă cum cu noul bărbat al său se bate.
Tată, de ce din viață ai plecat și m-ai lăsat?
Că numai tu știai să-mi spui cum să fiu bărbat.
Defapt, după moartea tatălui totul a început,
Fără băutură și droguri nu a mai putut.
După rugăciune face cruce, pleacă să se gândească dacă va fi auzită și-o să se împlinească.
Vine târziu noaptea, intră încet în casă, nimic nou, nicio veselă, nepalată și sticlă pe masă.
Intră-n cameră să se culce-n pat, se întreabă pe sine însuși: Ce să fac?
Și din întuneric îi răspunde glasul tatălui: fii bărbat, nu fi unul dintre ei, nu fi ratat.
Știi că eu cu tine voi fi acum și-n viitor, știi că întotdeauna voi fi îngerul tău păzitor.
Dimineața, înțelegând că a fost un simbol, s-a sculat și și-a continuat al vieții drum,
Dorința și speranța e tot ce-i trebuia ca să poată să continue povestea sa.
Aceste versuri le dedic tuturor ce au căzut, tuturor ce au vrut să se ridice și au putut!!!

]]> https://versuri.pro/rappy-istoria-unui/feed 0 https://versuri.pro/petre-stoica-autobiografie https://versuri.pro/petre-stoica-autobiografie#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=53577 →]]> La zece ani credeam în legea preoților,
La patrusprezece ani am trăit războiul,
Pe pâine albă picurau stropi
Din sângele verilor mei sfârtecați la Stalingrad.
A venit pacea îmbrăcată în staniolul
Unui nou război și ranga luptei de clasă
Era să-mi despice creștetul.
Apoi până-n decembrie 1989
Am trăit fără memorie: în umbra
Șobolanilor cu piciorușe de aur.
Acum la aproape șaizeci de ani pe care îi am
Sap în piatră dură căutând izvoarele noastre secate
Și-n clipele de odihnă mi se oferă
Opera lui Lenin într-o traducere nouă.

]]> https://versuri.pro/petre-stoica-autobiografie/feed 0