Pink Floyd - Timp Romană

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Îndepărtând în timp momentele ce fac o zi proastă,
Sfărâmi și irosești orele într-un mod nepriceput,
Dând cu piciorul unei bucăți de pământ în orașul tău natal,
Așteptând ca cineva sau ceva să-ți arate calea.
Sătul de statul la soare, stai acasă pentru a urmări ploaia,
Ești tânăr și viața e lungă, iar azi e timp de irosit,
Și într-o zi afli că 10 ani au trecut pe lângă tine,
Nimeni nu ți-a zis unde să fugi, ai ratat focul de pornire.
Și fugi și fugi pentru a prinde soarele din urmă, dar se scufundă,
Și concurează pentru a ajunge în spatele tău,
Soarele e relativ același, dar tu ești mai bătrân,
Mai greu respirând și, într-o zi, mai aproape de moarte.
Fiecare an se scurtează, se pare că niciodată nu găsești timp,
Planuri care ori n-au devenit nimic, ori doar o jumătate de pagină de rânduri mazgalite,
Să speri într-o disperare tăcută, aceasta e calea englezească,
Timpul a trecut, cântecul s-a sfârșit, credeam că mai aveam ceva de zis.
Acasă, acasă din nou,
Îmi place să fiu aici când pot,
Când vin acasă rece și obosit,
E bine să-mi încălzesc oasele în fața focului.
Departe, de-a lungul câmpului,
Sunetul clopotelor de fier,
Îi pune pe credincioși în genunchi,
Pentru a auzi vrăjile magice spuse delicat.

irosirea timpului – Versuri.pro

Pink Floyd - Timp Romană