Mircea Ivănescu - Sufletul Romantic și Întâlnirea cu Poetul

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Minunat – el ne trimite o carte a înțelepciunii, unde sunt strânși laolaltă mai ales cei din generația a doua a căutătorilor noptatici – și dacă noi o deschidem, putem poate găsi explicația – și o deschidem – și citim că
fantasmagoriile vesele se risipesc treptat sub cerul imens înstelat – și stăm și ne gândim – și citim despre câinele care se purta
față de frumoasa egipteancă – spune acolo – cu o umilință dezgustătoare, dar
spionându-i toate gesturile, și bătându-și joc de ea când o vedea jucându-se cu păpușa
de cârpe – ca și cum ar fi fost prințul – și ne gândim iar
că grație acestei cărți atât de groase – și unde citim mai departe
că el îi scria, noaptea târziu de tot, că orice cuvânt trebuie să
se întrupeze, chiar și cuvântul iubirii – noi ne-am putea întrupa, nu în câine, ci în maimuță.
Acum de demult care să o urmeze peste tot pe Denisa, să-i facă astfel pe ceilalți, privind-o, văzând o maimuță cum însoțește o făptură frumoasă, să se vadă ei însuși în urâțenia animalului ca într-o oglindă, unde spălându-și tot ce este hidos în gândurile și poftele lor, să-și poată apoi ridica ochii limpeziți spre frumusețea simplă a Denisei – și ajungem astfel pe o stradă noroioasă, unde sub cerul încețoșat, s-au risipit fantasmagoniile – și abia când ne întâlnim cu poetul care-și ascunde surâsul deopotrivă în mustață, ca și în batista mereu ridicată spre buze – ca în romanele sentimentale, unde sensibilii își tamponează mereu buzele, nările, cu batistele cu dantele scoase elegant din manșete – de abia atunci ne dăm seama, când îl vedem cum ne privește fără surpriză și chiar ne adresează
cuvântul, că Denisa ne-a preschimbat, mergând alături de noi, din maimuță într-o făptură aproape omenească – pentru că Denisa are puterea să
schimbe, să strângă iar la un loc orice fantasmagonie veselă, oricât de mărunt s-ar fi risipit o clipă înainte – și astfel o clipă ochii poetului ne văd alături de o făptură frumoasă, și el ne aude chiar și cuvintele neajungând să capete o altă întrupare decât a pianului pe care-l purtăm peste tot cu noi – asemenea lui Wagner prin zăpezi – și acuma ne opintim să-l urcăm pe scările sufletești când ne oprim și noi la un loc.

intalnire poet – Versuri.pro

Mircea Ivănescu - Sufletul Romantic și Întâlnirea cu Poetul