A obosit, avem în piept două inimi ce-au dezamăgit!
Avem în piept un infinit,
iubire de oferit,
da’ nu știm cui, încă.
Ia-ți iubirea înapoi, arunc-o!
Să fim doi,
nicio culoare,
peste nori,
nu e soare în noi!
Sufletul plânge-n amândoi!
Să iubească
nu-s în stare,
inimi care
sunt goale-n noi!
Sufletul plânge-n amândoi.
1 2 3 4 5, de-atât e nevoie să învingi,
tot de-atât ai nevoie să pierzi tot ce-ai clădit!
Te-am rănit, te-am protejat de vântul puternic,
sunt un nemernic,
e vina mea că te-am iubit!
1 2 3 4 5, de-atât e nevoie să învingi,
tot de-atât ai nevoie să pierzi tot ce-ai clădit!
Te-am iubit, dar, cu mâini prea reci,
am îndrăznit să cred că n-o să pleci,
ia-ți momentele când ne certam
și șterge clipe când ne-ndrăgosteam!
Sunt un nemernic,
e vina mea că te-am iubit puternic.
Dar am acum inima stâncă!
Ia-ți iubirea înapoi, arunc-o!