Pleacă în ceruri un artist,
Țara brusc s-a șocat,
Dar murise mai demult decât l-a uitat,
Sper s-o duci mai bine și ești mințit an de an,
Unde-s promisiunile ce curgeau în val?
E dreptul tău, e dreptul tău,
Să decizi pentru tine ce e bine sau rău,
E dreptul tău, e dreptul tău,
Să trăiești viața asta după sufletul tău.

Atenție, e numai alegerea ta cum vor crește copiii tăi,
E numai alegerea ta să trăiești demn și civilizat.
E dreptul tău, e dreptul tău,
Să decizi pentru tine ce e bine sau rău,
E dreptul tău, e dreptul tău,
Să trăiești viața asta după sufletul tău.
E dreptul tău,
E dreptul tău,
E dreptul tău.

Nu am să las, eu n-am să las
De-ar fi să dau și de necaz
Pe frații mei, părinții mei
Că-i iubesc ca ochii mei.

Cum să-mi las părinții sau frații
Pentru bani, pentru niște hârtii
Că oricât aș fi eu de bogat
Fără ei aș fi cel mai sărac.

Nu am să las, eu n-am să las
De-ar fi să dau și de necaz
Pe frații mei, părinții mei
Că-i iubesc ca ochii mei.

Nu am să las, eu n-am să las
De-ar fi să dau și de necaz
Pe frații mei, părinții mei
Că-i iubesc ca ochii mei.

Te-ncurci în prea multe femei, cam duci lipsă de idei,
Te văd, ești nedumerit, nici tu nu mai știi ce vrei.
Țara asta a fost clădită pe sudoare, nu pe bani grei,
Deci nu o vinde unor muști pentru încă câțiva lei.

Văd cum plângeți zi de zi c-o ducem rău, de unde, frate?
Când pe străzi sunt mai multe mașini ca-n străinătate,
Când există mai multe celulare decât locuitori,
Când oriunde m-aș uita, văd negustori și-angajatori.
Și vile mult prea mari, când le văd mă iau fiori,
Dar donații la spitale și biserici rareori.
Mulți din ăștia cu bani grămadă se cam cred nemuritori,
Dar vor putrezi la fel ca noi, undeva sub flori.

Unii vorbesc de Dumnezeu, dar se spală în noroi,
Nu există avocați în judecata de apoi.
N-ai pe cine mitui ca să scapi în mod plăcut,
Judecătorul de atunci știe tot ce ai făcut.

REFREN:
Lumea a înnebunit, oare unde se ajunge?
Numai stați indiferenți atunci când pământul plânge.
Trebuie să mă implic, că nu am altă soluție,
Fie că vreți sau că nu vreți, asta e o nouă revoluție.

Mă uit zi de zi tot la frații mei
Și de pe-o zi pe alta ajung tot mai rău
Dar poate într-o zi treaba se va schimba
Și poate nu ar mai înfunda pușcărie
Dar vezi tu aici e viața urbană
Învățăm de mici șmecherii pe la școală
Zi de zi vezi băieți care mai de care
Drogati, infometati, bagati in inchisoare

Mă întreb oare cine dracu e de vină
Când băiatul de la colț vinde h*****a
Cine e de vină când fură din magazine
Cine e de vină când poliția nu intervine
De vină sunteți voi ăștia de la putere
Sistem comunist care luptă pentru a face avere
Pentru a vă lua vile mașini bijuterii
Pentru a avea în bancă teancu de hârtii.

La scară mondială problema e mai nasoală
Când ghețarii se vor topi cu încălzirea asta globală
Poate o să vă treziți când sfârșitu e aproape
Degeaba stați la bloc că tot o să fiți sub ape.

Revoluția a început și toți s-au oprit
Antidot cu Slym nu e loc de nimic
Nu mai am ce să zic e tare critic
Băieți au luat-o prost pe un drum greșit.

Sunt mii de probleme, milioane de belele
Zeci de sticle de alcool consumate în tăcere
Milioane de puștani sătui deja de certuri
Zeci de sute de copii consumatori de ierburi
Prea multe donații false în cifre peste 6
Prea mulți gabori corupți cotrobăie prin case
Prea multe case luxoase pline de mătase
Prea mulți oameni nenorociți uitați lăsați (uitați în spate)
Nenumărate încercări, mii de zile jegoase
Prea multe indicii false, milioane de șanse
Mii de locuri de muncă prostite de mediu
Mii de români care lucrează în ele la negru
Mii de rapperi care s-au dus de mult și nu mai sunt
Mii de parlamentari corupți care ne bagă-n gât
Eu mă retrag aici, închei strofa cu un punct sensibil
Iar atunci când o să mori, fa-o cu mândrie, nu fi penibil.