Apus de foc insinuând
candoarea firelor de nalbă,
te-am urmărit cu-același gând
din Cotroceni în Balta Albă.

Păunii zilelor târzii
vor ceru-n rană să-l însemne.
Ți-am scris un tom de poezii
în cămăruța mea cu lemne.

Prevăd destinul ce mi-e dat
expus în termeni mai enclitici.
Vom merge amândoi la Sfat
fără nuntași și fără critici.

Să ne grăbim cât toamna nu
ne ia o parte din ființă
și prinși de vrajă, eu și tu
să facem schimb de locuință.

Apoi să ningă peste noi
cu pene tremurând în pace
și penele s-or face sloi
și sloiul pene se va face.

Căci viața e un chichirez,
o șmecherie foarte simplă :
Îți pare că se-ntâmplă tot
pe când nimic nu se întâmplă.