Strofa I:
Despre ce gândesc, nu mi-e frică să vorbesc deschis
Dacă omit ceva, e pentru că deja am zis
Politically corect? Nuh-uh, total greșit
N-am să pretind că-mi ești egal, ca să te fac fericit
Ăia 7 ani de-acasă-s o minciună
Mass-media te educă de la 0, și-ntr-o lună
Meritocrația moare, când intervine șpaga
Când rămâi fără opțiuni, schimbă cardul cu ranga
Dac-am un topor în mână, vei avea și tu unu-n cap
Nu-s periculos, dar chiar sunt demn de evitat
N-am să tac și n-am să fac vreun bine, pentru un deputat
Că dacă n-aduci beneficii, ești tratat ca un căcat
E un haos, generat de inconștiența omenească
Conceptul de “va fi mai bine”, e o iluzie prostească
Adevărul doare, suntem feriți de durere
Ne târâm prin noroi, alții să aibă putere.

Refren X2.

Strofa II:
Când văd ce-i în jur, nu mă pot încrede-n societate
Nu-mi oferiți nimic, chiar dacă-mi oferiți de toate
Visele se spulberă, când se lovesc de realitate
Și vă declar ură necondiționată, pân’ la moarte
Pupați și respectați burtoși infecți, încă din primii ani
Dar ce-i un popă? Un travestit, cu mâna pe copii și bani
Urăsc showbiz-ul, nu mă las spălat pe creier
Și nu arăt respect formal, față de orice fraier
Incultura dăinuie, ai zice că m-am pripit
Dar fără căcaturi de pe net, voi n-ați mai citi nimic
Moartea contra-cost există, în spitalul românesc
Să furi și să-mparți cu poliția, a devenit ceva firesc
Și nu uita: în cazul în care un interlop vrea să te-omoare
Nu chema poliția, c-o să-i vină ajutoare
Și știu că doare, să afli că n-ai vreo valoare
Pentru societate, ești doar un robot oarecare.

Refren X2