Tensiune și fiori
Amândouă, împreună, alungă soarele sub nori
Țin mâna pe fața ta
Ma privești și, zâmbind, lași lacrimi în palma mea.
Sunt clipe când nu respir
Ne pierdem prin patul cu miros de trandafiri
Iar tu să nu-mi spui să mă opresc
Că aș răsturna pământul, ca să vezi cât de iubesc.
Si gelozia-i constructivă, uneori
Când ești pe culme, te învață să cobori
Tu o duci la extrem, batem pasul pe loc
Când aud la orice pas, nu iese fum fără foc.
Același pat, aceeași frică
Nu te-am trișat, chiar nici o clipă
Îți fac cadou sentimentele mele
Ți le pun la picioare, nu călca pe ele.
Nu iese fum, fără foc
Fum, fără foc
Nu iese fum, fără foc
Fum, fără foc.
Nu iese fum, fără foc
Fum, fără foc
Nu iese fum, fără foc
Fum, fără foc.
Când totul poa’ să fie simplu
Tu faci totul complicat
Ne panicăm că trece timpul
Dimineața ne-ntrebăm cum de aseară ne-am certat.
Acum, când e rău, ne e tot bine
Noi doi, mai mereu la înălțime
Nu ne poate schimba nimeni, ne ridicăm din noroi
Cu speranța că-ntr-o zi vom naște ceva din noi.
Si frica-i un sentiment
Când iubești, dispare, apoi devine absent
Ba e cald, ba e frig
Ba te pierd, te câștig.
Nu mă crezi, zici că mint
Ma iubești și te simt
Îmi zici că mă gândesc la ea
Că atunci când cad pe gânduri, mintea mi-e altundeva.
Si nu știi
Am trecut prin multe uși
Ce crezi
M-am oprit la ușa ta.
Când vine noaptea
Nu mai știu cine ești
Îmi fac doar filme-n cap
Ma mint și cred
La ea te gândești.
Nu iese fum, fără foc
Fum, fără foc
Nu iese fum, fără foc
Fum, fără foc.
Nu iese fum, fără foc
Fum, fără foc
Nu iese fum, fără foc
Fum, fără foc