Miguel De Unamuno - Paleontologie

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Sunt roci care conservă, mărturie
pentru potopul vechi, şi urme clare
lăsate de-animale târâtoare
ce-au fost cândva. Şi-n straturi parcă scrie
un antic scrib, cu multă măiestrie,
ce povesteşte-n scrisu-acela mare
ce s-a întâmplat în vremuri milenare.
Iar cei deştepţi din urme teorie
elaborează şi explică bine
ce specii existau odinioară,
dar cerul cel albastru nu reţine
dâre de păsări care-l traversară.
Aşa şi omul, urme, nu puţine,
lasă prin timp, dar sufletul lui zboară.

Alexandru Philippide - Fosile-n Roca Timpului

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Fosile-n roca timpului păstrate,
O, gânduri în durată încrustate,
Mișcări în aer împietrite,
Rămase-n ațipite ere,
Ce raze încă nedescoperite
Vă vor trezi, eterne efemere?
Mașini, ciudate azi, banale mâine,
Vor strânge clipe-n haznale
În care viu trecutul va rămâne
Ca-n cele mai fidele din anale,
Și poate că unelte mai profunde
Vor scormoni cu agere antene
Prin straturi de durată, până unde
Vor da de miezul veșnicei Atene.
Vom auzi atunci (vedea-vom, poate?)
Pe Diotima de la Mantinea,
Femeia înțeleaptă întru toate,
Cea de la care-a învățat Socrate
Cum să descopere-n frumos ideea.
Vom înteți cu zelul prisosinții
Această veche dragoste a minții,
Dorindu-ne să mai putem petrece
Cu harurile rădăcinii grece,
Până la vremea de apoi,
Când vreo civilizație mai tare
Ne va azvârli, astral gunoi,
În ultima, statornica uitare.

fosile – Versuri.pro

Miguel De Unamuno - Paleontologie

Alexandru Philippide - Fosile-n Roca Timpului