fiul ratacitor – Versuri.pro

Christian W Schenk - Fiul Rătăcitor

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

N-ai vrut să asculți de ce ți-am spus,
N-ai vrut să asculți de mine
Și ai plecat, și tot te-ai dus
Prin țările străine.
„- Și ce-ai găsit pe unde-ai fost,
Comori și nestemate?!
Acolo ți-ai găsit un rost,
Dar și multe păcate!.”
N-ai vrut să asculți, și-acum ce ești
Cu bani și cu avere,
Și cu o tolbă de povești
Acum la revedere?.
Ai fost poet când ai plecat
Și-acuma bogăția
Tot ce ai avut ți-a cumpărat,
Ba chiar și poezia.
N-ai vrut să asculți, și ești străin
Cu împliniri necoapte,
Cu împliniri ce nu revin;”
Așa mi-am spus azi noapte!

Christian W Schenk - Păcatul Florilor Din Glastră

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Fiul plecat încă n-a revenit
căci tatăl nu i-a spus să vină.
Și rătăcește-n lume
mult prea singur
îngreuiat de pacostea
ce-o poartă.
Îl dor copitele de cai nepotcoviți,
de aripile păsărilor ciunge,
de florile câmpiilor în glastră,
de ușurința noastră de-a păși.
E-un fiu rătăcitor ce bate
din poartă-n poartă;
nimeni nu-l poftește
la masa lui,
la apa din fântână,
o mână
nu-i întinde nimeni
căci au uitat toți cine e acela
ce poartă gârbovit povara lumii.
O poartă singur
așteptat de tatăl
ce speră să i se deschidă poarta,
dar mâinile despreunate sunt!
Doar noaptea
când pe străzi colindă vântul
o mână se apropie de alta
în amintirea unui vis plecat,
nerevenit
în rătăcirea noastră!

Rafila Barbos - Fiul Rătăcitor

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

1. Trăia odată-ntr-o căsuță,
O mamă cu băiatul ei
Și se bucura biata mamă
Că era lângă fiul ei.
2. Sărmana fiind credincioasă
Spunea băiatului mereu
De-a lui Iisus jertfire sfântă
De patima și chinul său.
3. Astfel crescu băiatul mare
Cu mare teamă de păcat
Spunea la toți cu îndrăzneală
Că dacă crezi vei fi iertat.
4. O, cât era de fericită
Măicuța lui când îl vedea
Că-n fiecare zi băiatul
Cânta mereu și se ruga.
5. Dar când el se făcu mai mare
Spunea măicuței cu dispreț
Nu mai vreau slujbe și adunare
Sunt tânăr, vreau să mă distrez.
6. Și-n fiecare zi băiatul
Cu lumea el își petrecea
La mama lui ce plângea-ntruna
El nicidecum nu se gândea.
7. Dar într-o zi fiind bolnavă
Zăcea în pat și se ruga
La bal să nu se ducă seara
Ci să vegheze lângă ea.
8. Când se întoarse noaptea acasă
Mama muri, el n-a știut
El zise: „Sărut-mâna, mama!”
Dar ea din pat nu mai vorbea.
9. Se-apropia ușor de patu-i
Și-o privise mai atent
Și, iată că pe pieptu mamei
Observă că e un bilet.
10. Și când desface el biletul
Citește ce e scris pe el
„Te-am părăsit, eu plec la Tatăl,
Doresc să ne-ntâlnim în Cer.”
11. El spuse atunci sărmanei mame:
„Of, mama cât am fost de rău
Că nici în ultima secundă,
Eu n-am vegheat la capul tău!”
12. „În clipa asta, mama scumpă
Mă hotărăsc pentru Iisus
//:Și ne vom revedea în ceruri
Așa cum în bilet ai spus://”

George Topirceanu - Întoarcerea Fiului Risipitor

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

N. Davidescu.
Eu, tată, am plecat
și te rog să nu fii supărat,
căci dac-aș fi rămas
n-ai fi tăiat acum vițelul cel mai gras.
Am colindat flămând pământurile,
și m-au bătut în față vânturile,
și m-a pârlit soarele,
și m-au durut picioarele.
Acum te văd și-mi pare bine,
așadar
te rog să nu te uiți urât la mine
că plec iar. Eu sunt stâlpul de care inima ta se răzিমă.
Poruncește să-mi aducă niște poame
și o bucată mai mare de azimă,
ca până s-o frige vițelul mor de foame.
Phi! câte lucruri ciudate am văzut
pe unde-am trecut. De vreo două ori
am fost chiar slugă
și-am păzit o turmă de râmători.
Dar stăpânul m-a luat la fugă:
Zicea că eu am știut
că femeia
pe care-o luase tocmai din Idumeea
se ținea cu un vecin
(stăpânul meu avea șaptezeci de ani cel puțin).
Și m-a bătut
cu un băț uscat de măslin.
Vai, tată, prin câte locuri am umblat!
Dar să știi că nicăieri nu te-am uitat,
ci de câte ori vedeam pe alții stând la masă,
eu m-am gândit:
„Ce bine trebuie să fie-acum acasă! “
Și-am venit.

Butch - Fiul Risipitor

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Deschide ușa, e frig în stradă,
Am înghețat, primește-mă în casă,
Așază-mă la masă, să-ți spun..
Ce mi-a văzut sufletul, ce mi-au simțit ochii,
Un călător în calea lupilor, căutător de comori,
Un vânător de monștrii, rănit de anii noștrii,
Mă întorc acasă, zâmbind: „ține!”
De prea mult timp, e prea mult rău,
E timpul să ne fie bine..
Zeci, sute, poate chiar mii de mile,
Am alergat prin ploi, plin de noroi, puțini au alergat cu mine
Am plâns, văzând cu ochii minții,
Copiii cu brațul sfărtecat de mine,
Am râs, văzându-i tot pe ei râzând..
Prietene, am învățat că cel mai rău e să nu știi că-n orice rău este și-un pic de bine..
Și dacă vrei ceva refrenu’ ăsta-i tot ce am, ține:.

REFREN:
În orice soare ce apune, e unu ce răsare,
În orice ploaie e un foc ce arde,
În orice zi așteaptă-te să vină o noapte,
La orice 10 lacrimi, zâmbește, măcar o dată frate…
BIS x 2

Born Again - Fiul Risipitor

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

A fost odată, într-o țară-ndepărtată
Un om ce-avea doi fii, și multe bogății
Dar iată că într-o zi, mezinul la tatăl său veni, spunându-i:
„O, tată drag, m-am hotărât, cu averea mea eu azi mă duc în lume, plec de la tine,
Căci singur eu doresc un rost în viață să-mi găsesc!”
Și astfel el plecă din casa tatălui,
lăsând în urma lui
lacrimi și durere, lacrimi și durere X2.
Dar în lume tânărul bărbat, a dus o viață de om destrăbălat, om destrăbălat
Banii săi toți i-a risipit doar pe lucruri de nimic
Și în curând el a ajuns sărac și gol și fără ajutorul nimănui
Și cât de mult și-ar fi dorit să guste și el mâncarea porcilor,
dar nimeni, nimeni, nimeni, nu i-o dădea, nu, nu X2.
Și atunci în fire și-a venit, s-a privit și adânc el s-a mâhnit
Și la tatăl său atunci el s-a gândit, cât de mult l-a întristat fiindcă nu l-a ascultat și de-acasă a plecat.
Tată, mă întorc la tine și nu sunt vrednic să mai fiu copilul tău x2
Am păcătuit împotriva cerului și-mpotriva ta x2.
Tată, mă întorc la tine, te rog lasă-mă să fiu argatul tău x2.
Când era încă departe, tatăl său l-a zărit
Cu lacrimi în ochi, bucurie-n suflet l-a primit
L-a-mbrățișat, l-a sărutat cu duioșie, el l-a mângâiat x2
Căci îl crezuse mort, și iată a-nviat,
era pierdut dar l-a răscumpărat.
Fiul meu, fiul meu, te-am iubit mereu x2
Ai fost mort și-ai înviat, ai fost pierdut și te-am aflat, fiul meu, fiul meu x2.