Regină, de-apururi tăcută,
Pe frunte cu albă
Cunună,
Pe umeri purtând poezia
Din clara lumină
De lună.

Regină cu ochii de pară,
Pe buze cu roză
Minciună,
Ce-aduci în amurguri de seară
Atâta visare
Nebună.

În clipe de sfântă magie
Tu vii pe la mine
Senină,
Făcând din odaia pustie
O lume de vis
Și lumină.