https://versuri.pro Versuri corectate și explicate Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 ro-RO hourly 1 https://wordpress.org/?v=6.9 https://versuri.pro/wp-content/uploads/2026/01/cropped-favicon-32x32.png https://versuri.pro 32 32 https://versuri.pro/dimitrie-stelaru-noaptea-geniului https://versuri.pro/dimitrie-stelaru-noaptea-geniului#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 http://versuri.pro/?p=86436 →]]> Peste cerurile negre, peste mări,
Șarpele lunii prin zodia morților,
Dezvălui marile însetări îngândurând îngerii porților.
Într-un platou roșiatic, deschis,
Eumene, slava lui, veghea;
Poate trupul ei era numai vis.
Poate numai o stea.
La para focului oceanic,
Umbra i se pierdea pe culmile stâncilor înșelătoare;
Ochii ei semănau cu oazele, cu izvoarele – Pletele cu neguri mistuitoare.
Eumene, fiica deșertului, fecioara stelară,
Aleargă!
Vor trece, amintindu-mi floarea numelui tău,
Pașii soarelui.
Și-n noaptea cenușie, faclă vie, înspăimântă sicriul depărtării.

]]> https://versuri.pro/dimitrie-stelaru-noaptea-geniului/feed 0 https://versuri.pro/dimitrie-stelaru-eumene https://versuri.pro/dimitrie-stelaru-eumene#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 http://versuri.pro/?p=86438 →]]> La marginea munților, unde
Ochii vânturilor cad în mister,
Înaltul, continentul cerului,
Larg fâlfâitor pătrunde.
Tu ești din toate lumile venită
Cu fruntea despicată de lumini;
Lângă fluvii și stepe lunare
Cuvintele cresc heruvimi.
Iubire, limpede singurătate,
Orice cântec e un deșert.

]]> https://versuri.pro/dimitrie-stelaru-eumene/feed 0