E din ce în ce mai greu și totuși nu e bine
E din ce în ce mai greu pentru tine
Unde e norocul să ne ducă la lumină?!
Uneori ne simțim de parcă nu ar vrea să vină!

Suntem urmăriți mereu de nori, loviți de fulgere
Timpul e scurt, avem nevoie de o atingere
Lacrimile curg și curg și curg în continuare
De prea mult timp nu facem nimic și încă doare!

Sătui de speranțe și plini de neșanse
C-o să se întoarcă roata și pe cealaltă parte
Toate la rândul lor, poate o să fie bine
Ne rămâne doar să așteptăm ziua de mâine!

Vorbesc singur în oglindă, încep să-nnebunesc
Că-i spun fetei ce m-a înșelat că o iubesc
Sute de idei îmi vin în minte, născocesc
Dar cad pe gânduri, căci acum pot doar să povestesc!

Mi se pare o glumă, sunt blestemat să o trăiesc
Viața asta-n care tot săracii gherlesc
Firesc c-aș face un cartier doar pentru băieții mei
Uiți zi de zi de ce îți tot vorbesc despre ei

Nu am ceru’ albastru, că la mine e-nnorat
Nu pot să fac nimic, cum să nu mă simt legat?
Necondiționat, ceața îmi acoperă trecutu’
Iar roua pe urme îmi acoperă cuțitu’!

Încerc să le scot, dar totuși îmi revin în minte
Fapte sau citate uitate printre cuvinte
Până o să repar greșeli ce mă țin pe loc
O s-aștept cu nerăbdare să pot reveni în joc!