Fleascu - Drum Clandestin

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

E 11 dimineața, sună ceasul, mă trezesc, mă ridic din pat
Încă mă doare capul de aseară că m-am îmbătat
Puțin dezorientat, dar obișnuit ca în fiecare dimineață
Îmi fac un duș să mă răcoresc, ies puțin cu capul pe fereastră
Afară, în zori, spălat de ploi, orașul e ca nou
Pe dale limpezi, soarele parcă dansează printre nori
Frumos e cerul, ochii mei parcă plutesc
Cu negativul în boxe, inspirat de viață mai scriu un vers
Cobor, mă îndrept spre magazin, pășesc cu vântul în față
Bucuros că încă n-am trăit o mai fermecătoare dimineață
Dezlănțuiți, copacii din jurul meu parcă îmi șoptesc
Și aerul… aroma le-o păstrează, e ceva nebunesc
Nu-ți pot descrie în cuvinte ceea ce simt acum
Cum nu-ți pot desena ceea ce văd, sau spune ceea ce aud
Simt că sunt protejat și ferit mereu de rele
Sunt tipul care vede semne și crede în miracole
E posibil sau nu să fie doar o coincidență în masă
Dar dacă tu crezi că fac mișto, mai bine lasă
Cine mă cunoaște știe că ce spun și fac este adevărată artă
Pentru voi, băieții de băieți, sunt mereu în gardă.

Refren
Fiecare zi este un drum clandestin
Azi aici, mâine acolo, depinde doar de destin
Fiecare pășim pe drumul propriu ales de soartă
Țin să-ți zic că ăsta e drumul meu într-o zi din viață.

S-a făcut trei după-amiaza și sunt pregătit
Să mă-ndrept spre locul de care nu pot fi despărțit
E locul unde am crescut și 18 ani am trăit
E locul preferat unde sunt mereu bine venit
Plec, o iau din loc de lângă case ruginite
Printre blocuri de beton, rămân doar niște ziduri
Pe cer curg mii de râuri de lumină
Simt că sunt eu izvorul când sunt îmbrățișat de viața plină
Claxoane și tramvaiele cu muzica lor dură
Copilul cu nasul cârn lipit de geamul de la mașină
Vânzătorii ambulanți sau cerșetorii numeroși
Aproape totul se întâmplă instantaneu în acest oraș
Prinzi curaj când se-așază bărbie lângă tine
Dar de fapt e vreo babă ce țipă, sau un moș cu insigne
Stau pe-un loc rezervat, așa că mă ridic și-i las
Am ajuns la Unirii, cobor din 32, și-o iau la pas
Vad oameni care dorm lângă stive de deșeuri
Oameni ce caută viare vechi sau mâncare printre resturi
De soarta lor și a altora sincer chiar mă doare,
Dar continui să merg căci n-am putere să fac vreo schimbare.

Merg, mă opresc, înaintez… stau să mă gândesc
Dacă ar fi rău sau bine, să-ncep să iubesc
Îmi amintesc că, în clipa în care
În mod normal ar fi trebuit să fiu cuprins de panică și disperare
Am auzit o voce [urmează stația Piața Sudului]… înfiorătoare
Care m-anunța că trebuie să cobor la stația următoare
Dintr-o dată zăresc blocul meu, ritmuri de rap răsună
Fetele de pe strada mea mă opresc și-mi spun bună
La scară, băieții, arzând țigări, lăsând în urmă o urmă argintie
Lik pasează berea, ia-o Ciuy și dă-mi-o mie
Nu e magie, vorbim cu stele și ne oglindim în lună
Simțim că suntem personaje principale în această peliculă
Suntem bucuroși și glumind dintr-o dată ne vine
A rade de ăla știm noi și de nu știu mai cine
Pe altu ieri la duș o fată de nas frumos
Sunt glume seci, pentru că știți voi, râdem fără rost
E trei dimineața, continuăm într-o veselie calmă
Prietnia aceasta bogăție, fals ne îmbată
Mă întorc acasă fericit, și mă întind în pat
E 11 dimineața, ceasul sună, o iau iarăși de la cap.

Refren
Fiecare zi este un drum clandestin
Azi aici, mâine acolo, depinde doar de destin
Fiecare pășim pe drumul propriul ales de soartă
Țin să-ți zic că ăsta e drumul meu într-o zi din viață

drum clandestin – Versuri.pro

Fleascu - Drum Clandestin